A treia zi de Paște, cunoscută în tradiția ortodoxă drept Marțea Albă, marchează continuarea sărbătorii Învierii într-un cadru mai liniștit, dedicat întâlnirilor de familie și păstrării obiceiurilor pascale. După zilele intense de sărbătoare, credincioșii își fac vizite, se reunesc în jurul mesei și respectă tradiții precum împărțirea de pască și colaci sau ciocnirea ouălor rămase. Ziua este, totodată, asociată cu gesturi de iertare și împăcare, menite să consolideze relațiile dintre oameni și să aducă echilibru și armonie sufletească.
Denumirea de „Marțea Albă” își are originea în simbolistica luminii, a purității și a bucuriei care caracterizează întreaga săptămână de după Paște.
A treia zi de Paște are o semnificație religioasă și culturală aparte. Ziua este asociată cu reculegerea și apropierea sufletească, fiind un prilej pentru credincioși de a începe dimineața prin rugăciune, aprinderea lumânărilor și participarea la slujbele bisericești, ca semn de recunoștință și de primire a binecuvântării pascale.
Obiceiurile populare întregesc dimensiunea religioasă a acestei zile. De exemplu, în special în Moldova, finii duc nașilor pască și colaci, iar întoarcerea vizitelor din prima zi de Paște, cunoscută drept „Umblatul cu pască”, rămâne o practică respectată. Ouăle roșii rămase de la mesele festive sunt ciocnite din nou, iar firimiturile sunt păstrate și îngropate ulterior, gest considerat a aduce continuitate și rodnicie recoltelor. Tot în această zi are loc rânduiala uscării și sfărâmării Sfântului Agneț, pâinea de împărtășanie sfințită în Joia Mare, care este pregătită pentru a fi păstrată și folosită pe parcursul anului. Aceasta este destinată împărtășirii bolnavilor sau a credincioșilor care nu pot ajunge la biserică.
– Servicii de creare site web
