Catolicii sărbătoresc, duminică şi luni, Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh peste sfinţii apostoli, cunoscută în popor drept Duminica Mare sau Rusaliile, ocazie cu care se încheie ciclul pascal: Învierea, Înălţarea şi Pogorârea Duhului Sfânt. În unele zone, oamenii îşi împodobesc casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga răul şi bolile.
Denumirea sărbătorii vine din limba latină (rosalia) şi celebrează Coborârea Sfântului Duh asupra Bisericii, la 50 de zile după Paşte.
De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra Sfintei Fecioare, a ucenicilor lui Isus din Nazaret şi a celor care erau atunci la Ierusalim. Potrivit scrierilor Noului Testament, acest eveniment a avut loc în ziua Rusaliilor evreiesti (Şavuot), la 50 de zile de la învierea lui Isus. De aceea, sărbătoarea creştină mai poartă denumirea de Cinzecime. Evanghelistul Luca, în “Faptele Apostolilor”, istoriseşte momentul în care Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe apostoli, pentru început aceştia căpătând marea putere de a grăi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim, cei doisprezece au început să facă cunoscută invăţătura Mântuitorului către neamuri, în diferite limbi, deşi aceşti ucenici erau ştiuţi de mulţi dintre cei prezenţi ca fiind evrei simpli, în nici un caz preocupaţi de invăţarea limbilor străine.
Rusaliile reprezintă şi consacrarea solemnă a Bisericii intemeiate de Isus Cristos. Duhul Sfânt nu este dăruit numai Bisericii în ansamblu, ci şi fiecărui creştin în parte, cu darurile sale. Minunea Rusaliilor de la Ierusalim se continuă în Biserică, aducând rod în taina Sfântului Mir. De aceea, Rusaliile sunt şi o sărbătoare de mulţumire pentru harul Mirului.
Ortodocșii vor sărbători Rusalii peste o săptămână, în 31 mai.
– Servicii de creare site web
