Posibila îndepărtare a Barajului Cătălina, amplasat pe Râul Lăpuș, a fost tema centrală a workshopului „Înlăturarea obstacolelor degradate, fără valoare economică, o soluție pentru râul Lăpuș”, eveniment care a reunit specialiști, reprezentanți ai administrației și ai societății civile.
Dezbaterea vizează identificarea unei soluții sustenabile pentru ecosistemul dezvoltat în amonte și aval de baraj, în contextul în care construcția este abandonată și nu mai are utilitate economică. Potrivit participanților, comunitatea locală solicită de aproape 20 de ani îndepărtarea acestei lucrări hidrotehnice.
Conform argumentelor prezentate, măsura este prevăzută în Planul de Management al Spațiului Hidrografic Someș–Tisa 2022–2027 (HG 392/2023), iar barajul nu deține autorizație de gospodărire a apelor și nici autorizație privind siguranța în exploatare. În plus, albia din amonte este colmatată după aproape două decenii de nefuncționare, iar ridicarea artificială a nivelului apei poate genera risc de inundații.
Specialiștii atrag atenția și asupra impactului ecologic: barajul blochează migrarea speciilor acvatice și conectivitatea naturală a râului, favorizează acumularea de deșeuri și poate reprezenta un pericol pentru populație.
Datele științifice prezentate în cadrul workshopului, rezultate dintr-un studiu realizat în mai 2024 de experți ai Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca, indică diferențe semnificative între sectoarele din amonte și aval. Speciile reofile, precum cleanul și scobarul, sunt mult mai numeroase în aval, iar fragmentarea cursului de apă afectează capacitatea de refacere naturală a ecosistemului.
Cadrul legal permite modificarea sau demolarea lucrărilor care constituie obstacole în curgerea naturală a apelor, în baza Legii Apelor 107/1996, iar documentele strategice includ explicit măsura de îndepărtare a barării transversale – Baraj Cătălina.
Potrivit estimărilor prezentate, eliminarea barajului ar putea redeschide aproximativ 92 de kilometri de râu, ar reface conectivitatea ecologică, ar reduce riscul de inundații și ar crește reziliența la schimbările climatice, contribuind totodată la siguranța comunităților locale.
Inițiativa este susținută de World Wide Fund for Nature România și de AGVPS Maramureș, în cadrul unui proiect finanțat prin programul Open Rivers Programme.
Reprezentanții Instituției Prefectului au transmis că vor sprijini orice demers care respectă legea, protejează comunitățile și are la bază studii științifice solide, subliniind că decizia finală trebuie fundamentată pe analize tehnice și pe interesul public.
Dezbaterea privind viitorul Barajului Cătălina rămâne deschisă, autoritățile urmând să analizeze toate datele disponibile înainte de adoptarea unei hotărâri.
– Servicii de creare site web
