România a avut în istorie doar trei Cardinali: Iuliu Hossu, Alexandru Todea și Lucian Mureșan. Ce au în comun cei trei? Toți aparțin Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, toți au cunoscut, din interior, persecuția la care Biserica a fost supusă în timpul regimului comunist, toți au fost creați Cardinali în semn de recunoștință pentru fidelitatea față de Cristos și de scaunul apostolic al Romei!
Primul Ierarh al Bisericii Greco-Catolice din România care a primit demnitatea de Cardinal a fost Fericitul Episcop Martir Iuliu Hossu, numit cardinal „in pectore”, la 28 aprilie 1969, de Sfântul Papă Paul al VI-lea. Din cauza regimului comunist din acea vreme, o astfel de titulatură, făcută publică, i-ar fi adus și mai multe neajunsuri Episcopului aflat atunci în domiciliu forțat la Mănăstirea ortodoxă Căldărușani. La 5 martie 1973, la aproape trei ani de la decesul Fericitului Iuliu Hossu, Sfântul Papă Paul al VI-lea a dezvăluit faptul că Episcopul Iuliu Hossu a fost numit Cardinal în anul 1969.
Al doilea Episcop al Bisericii Române Unite cu Roma devenit Cardinal a fost Alexandru Todea, ridicat la această demnitate la data de 28 iunie 1991 de Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea. Cardinalul Alexandru Todea a fost mărturisitor al credinței greco-catolice în închisorile comuniste, continuatorul „luptei” Fericitului Iuliu Hossu pentru repunerea în libertate a Bisericii Greco-Catolice și primul Mitropolit al Bisericii Române Unite după revenirea în legalitate.
La rândul său, Preafericitul Părinte Lucian Mureşan a fost succesorul Cardinalului Alexandru Todea la conducerea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, odată cu numirea sa, făcută de Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea, din data de 4 iulie 1994. I-a continuat, cu devotament, slujirea ca Întâistătător al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică și a fost ridicat la demnitatea de Cardinal de către Papa Benedict al XVI-lea, în data de 6 ianuarie 2012.
În cadrul Consistoriului Ordinar Public din 18 februarie 2012, Papa Benedict al XVI-lea a creat 22 de noi cardinali ai Bisericii Catolice, printre care şi Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.
În discursul de mulțumire, Cardinalul Lucian Mureșan a declarat că ridicarea sa la demnitatea de cardinal se datorează, în primul rând, jertfei martirilor şi a întregii Biserici Greco-Catolice Române:
„Numirea de către Sfântul Părinte Papa Benedict al XVI-lea a Întâistătătorului Bisericii Române Unite drept cardinal al Sfintei Biserici Catolice onorează Biserica din România şi, în mod cu totul deosebit, Biserica noastră, Biserică de tradiţie răsăriteană în deplină comuniune de credinţă cu Sfântul Scaun Apostolic al Romei, precum şi întreaga naţiune română. Această demnitate reprezintă un semn al recunoaşterii importanţei Bisericii Române Unite şi a rolului ei în formarea conştiinţei naţionale şi în promovarea valorilor creştine în sânul neamului nostru. (…)
Această numire consider că este adresată în primul rând jertfei martirilor şi a întregii noastre Biserici, care au plătit cu sângele preţul fidelităţii faţă de Cristos şi faţă de Biserica Sa. Este grăitor în acest sens să ne gândim la cuvintele Papei Pius al XII-lea adresate Bisericii Greco-Catolice din România în Scrisoarea Apostolică Veritatem Facientes din 27 martie 1952, în plină prigoană comunistă, prin care Papa săruta în chip spiritual lanţurile celor întemniţaţi pe nedrept, episcopi şi preoţi ai acestei Biserici. Pentru mine personal este o mare onoare şi o nouă responsabilitate în sânul Bisericii noastre, dar şi al Bisericii Universale.”
Fericitul Cardinal Iuliu Hossu, Cardinalul Alexandru Todea și Cardinalul Lucian Mureșan alcătuiesc un fir al continuității credinței și al jertfei, care a ținut vie Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică în vremuri de persecuție și în timpuri de libertate. Din curajul mărturisirii lui Iuliu Hossu, din statornicia și viziunea lui Alexandru Todea și din slujirea plină de responsabilitate a lui Lucian Mureșan se conturează o istorie de fidelitate neîntreruptă față de Cristos și față de Biserica Sa. Această moștenire spirituală este, totodată, o chemare pentru generațiile de azi și de mâine de a păstra vie credința și de a da mărturie, asemenea înaintașilor, despre lumina Evangheliei.
Nicu Goga, Biroul de Presă al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș