Anul 2026 a fost declarat Anul ”Constantin Brâncuşi”, pentru a marca 150 de ani de la nașterea uneia dintre figurile emblematice ale artei moderne universale.
La 19 februarie 2026, România marchează împlinirea a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, figură emblematică a sculpturii universale și fondator al artei moderne. Instituită oficial prin lege de Parlamentul României în anul 2015, ziua națională dedicată artistului, alături de inițiativa legislativă intitulată „Anul Constantin Brâncuși”, readuce în atenția publică dimensiunea creativă a operei sale, parcursul biografic și contribuția decisivă la patrimoniul cultural național și internațional.
Această aniversare oferă un cadru privilegiat pentru organizarea de expoziții, evenimente culturale și proiecte educaționale, concepute pentru a facilita apropierea publicului de moștenirea artistică a lui Constantin Brâncuși și pentru a încuraja dezvoltarea creativității în rândul noilor generații de artiști.
Constantin Brâncuși s-a născut la data de 19 februarie 1876, în micul sat Hobița din județul Gorj, fiind al șaselea copil al părinților Radu Nicolae și al Mariei Brâncuși.
Primele clase primare le-a urmat în satul Peștișani, după care și-a continuat studiile la Brădiceni.
De la vârsta de șapte ani a lucrat ca păstor, mai întâi având grijă de animalele din propria ogradă, iar mai apoi lucrând în alte gospodării. În acea perioadă a deslușit tainele sculptatului în lemn, o artă populară răspândită în satele din România de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Atunci când a împlinit vârsta de 14 ani, Brâncuși a plecat la București pentru a urma școala de arte, unde a învățat sculptura, pictura și desenul. Ulterior, a continuat să studieze în Franța, mai întâi la École des Beaux-Arts din Paris, iar mai târziu la École Nationale Supérieure des Arts Décoratifs.
La 22 septembrie 1931, la propunerea lui Nicolae Iorga, preşedintele Consiliului de Miniştri, Brâncuşi primeşte din partea statului român ordinul „Meritul Cultural”.
La sfârşitul vieţii sale, Brâncuşi a dorit ca trecerea la viaţa veşnică să se petreacă chiar în propriul său atelier, refuzând să meargă la spital. După ce a fost spovedit și împărtășit, a rostit memorabilele cuvinte: „acum sunt foarte aproape de Bunul Dumnezeu. Trebuie doar să-mi întind braţul ca să-L ating!”.
Până în ultimele clipe de viață a trăit ca un simplu țăran român sau, mai degrabă ca un ascet, în pofida faptului că dispunea de sume mari de bani. În primăvara anului 1957, Constantin Brâncuși îl cheamă la sine pe arhiepiscopul Teofil Ionescu, slujitor la biserica ortodoxă din Paris. După ce se spovedește și se împărtășește, sculptorul gorjean îi mărturisește următorul lucru: „Mor cu inima întristată pentru că nu ma pot întoarce în țara mea”.
A trecut la Domnul la data de 16 martie 1957, la vârsta de 81 de ani fiind prohodit la biserica românească din Paris, unde fusese în tinereţe cântăreţ la strană şi paraclisier, fiind îngropat în Cimitirul Montparnasse din Paris, Franța.
– Servicii de creare site web
