FOTO: Hramul Mănăstirii Moisei

Luni, 2 februarie 2026, praznicul împărătesc al Întâmpinării Domnului, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, s-a aflat în Maramureșul Voievodal, la hramul Mănăstirii Moisei, unde a slujit Sfânta Liturghie Arhierească în fruntea unui ales sobor de preoți, a hirotonit un diacon pe seama mănăstirii și rostit cuvânt de învățătură, stareț Arhim. Teofil Pop.

„Am revenit la Mănăstirea Moisei pentru hramul de iarnă. O mănăstire istorică, cu patru secole de existență neîntreruptă, o mănăstire importantă, mult iubită de credincioșii din Maramureș, mai cu seamă, dar recunoscută în toată România creștină. Hramul mare este Adormirea Maicii Domnului, când multe mii de credincioși se adună în acele frumoase și unice procesiuni cu care vin la mănăstire de fiecare dată. Unic este locul și unică manifestarea credincioșilor din Maramureș. Hramul de iarnă l-am înființat și a devenit o tradiție de când a venit Părintele stareț Teofil Pop aici, la anul vor fi două decenii de când a venit la Mănăstirea Moisei cu trimiterea și binecuvântarea Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Justinian și a noastră și de când a venit a făcut lucruri multe și de mare valoare. A construit Turnul Clopotniță și zidul din fața mănăstirii, a construit un altar de vară monumental și unic, în stil maramureșean, a construit Centrul Cultural-Pastoral „Sfântul Ierarh Sava Brancovici”, pentru că Sfântul Ierarh Sava Brancovici a fost legat și este legat de Mănăstirea Moisei, deoarece, la 1672, a sfințit biserica de lemn, monument istoric. A venit de la Bălgrad, de la Alba Iulia, și a sfințit bisericuța monument istoric, care atestă și ea vechimea acestei sfinte mănăstiri. A reorganizat casa monahală veche, înnobilând-o, înfrumusețând-o și a construit o trapeză mănăstirească după toată rânduiala. Acum, așa cum am putut vedea, biserica istorică este neîncăpătoare pentru hramul de iarnă și, în înțelegere cu Părintele Stareț, am demarat lucrările pentru o nouă biserică mănăstirească în stil moldovenesc. Mănăstirea a fost metoc al Putnei, de la 1680, când s-a sfințit pictura bisericii de lemn, atunci a fost o delegație formată din doi monahi de la Mănăstirea Putna și a devenit, a fost pusă sub protecția Mănăstirii Voievodale a lui Ștefan cel Mare, Mănăstirea Putna. Și, deci, vom construi o biserică în stil moldovenesc, ca să facem legătura istorică între Mănăstirea Moisei și Mănăstirea Putna. De aici este doar Borșa și Pasul Prislop și ne învecinăm cu Bucovina. Suntem, de altfel, aici în nordul cel mai de nord, Nordul Maramureșului cel mai de nord. Și este un popor foarte credincios, cu o credință puternică, vie și adevărată poporul din această parte a Maramureșului. Slavă lui Dumnezeu că am fost împreună cu obștea mănăstirii, am făcut bucurie Părintelui Stareț Teofil, preoților care au slujit împreună cu noi, autorităților locale, care sunt foarte apropiate de mănăstire, și mulțimii credincioșilor care s-au revărsat și afară din biserică, deși este mai frig, suntem în plină iarnă. Când vom termina biserica nouă, acolo vor intra aproximativ o mie de credincioși și nu va mai fi nevoie să rămânem în afara, în exteriorul bisericilor, pe lângă zidurile ei. Sărbătoarea este foarte frumoasă, este ultima sărbătoare de iarnă și Întâmpinarea Domnului este un semn al binecuvântării și al întâlnirii între generația tânără și generația celor mai în vârstă, celor care sunt istoria vie nescrisă, istoria vie a fiecărei familii, a fiecărei comunități, până la urmă a neamurilor pământului, a neamurilor creștine în ce ne privește, sunt bătrânii noștri, de aceea îi iubim și îi prețuim și rugăciunile lor și nevinovăția și sfințenia îngerească a copiilor aduc în lume pace și țin lumea în existență prin mila și binecuvântarea lui Dumnezeu. (5:24) Slavă lui Dumnezeu pentru toate!”

Sfânta Liturghie Arhierească
Soborul slujitor a fost alcătuit din Arhim. Dr. Ioachim Tomoiagă, consilier eparhial social-filantropic și misionar, fiu al satului, Arhim. Ghelasie Maxim, economul Mănăstirii Rohia, Arhim. Teofil Pop, starețul sfintei mănăstiri, Protos. Serafim Bilț, eclasiarhul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, Pr. Dr. Dinu Horațiu Brici, protopopul de Vișeu, Pr. Ioan Socolan, protopopul onorific de Satu Mare, Pr. Valer Pop – Mănăstirea Moisei, Pr. Vasile Tomoiagă – Moisei I, Pr. Daniel Florian – Moisei I, Pr. Matei Șandru – Moisei II, Pr. Vlad Samoilă – Moisei Luncă, Pr. Constantin Nagyoși – Moisei III, Pr. Ioan Timiș – Săliștea de Sus-Centru, Pr. Nicoară Grec-Borșa Pietroasa, Pr. Paul Podină – Borșa III, Pr. Florin Mihali – Borșa II, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Vlad Verdeş, consilier eparhial cultural, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial, Arhid. Dr. Nifon Motogna, consilier eparhial pentru administrarea Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” Baia Mare, Arhid. Vasile Pop, consilier eparhial pentru protocol.
În timpul Sfintei Liturghii, la momentul consacrat, Preasfințitul Părinte Episcop Iustin a hirotonit întru diacon, pe seama Mănăstirii Moisei, pe tânărul teolog Gheorghe Vasile Libotean.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, dirijat de Denis Damaschin Sulițanu, manager Diac. Dănuț Silviu Pop.
Între oficialități s-au aflat primarul Moiseiului, Grigore Tomoiagă, și Ing. Mircea Lețiu din Satu Mare, fost membru în Adunarea Națională Bisericească și Adunarea Eparhială.  

Cuvântul de învățătură
Din largul cuvânt de învățătură am reținut cuvintele Preasfințitului Părinte Episcop Iustin despre ducerea Pruncului Iisus la templu, minunea care s-a întâmplat, înainte, cu bătrânul Simeon, precum și minunea luării în brațe a Mântuitorului.

  „În sărbătoarea de astăzi ne aducem aminte de momentul în care, la 40 de zile după Naștere, Maica Domnului și Bătrânul Iosif au călătorit din Betleem la Ierusalim la templu ca să împlinească legea. Și să aducă jertfă lui Dumnezeu, așa cum prevedea legea veche, două turturele sau doi pui de porumbel. Și să fie copilul închinat Domnului, sau afierosit Domnului, după toată rânduiala legii vechi. De la Betleem la Ierusalim sunt cam 10 km. Se fac în trei ore de drum pe jos. Probabil că au mers cu asini. Acolo, la templu din Ierusalim, s-a petrecut ceva minunat. Și anume, slujitorul la templu era un om bătrân și îndelungat în zile, bătrânul Simeon. Ce s-a întâmplat, de fapt? Cu trei sute de ani înainte, regele Ptolomeu al Egiptului, care a domnit cu circa trei sute de ani înainte de Nașterea Mântuitorului, circa trei sute de ani, a organizat traducerea Septuagintei, adică a Vechiului Testament. Deci, Septuaginta sau Biblia Vechiului Testament. Și ca să o traducă, avea nevoie de oameni pregătiți. Și atunci a chemat din Israel oameni 70 de bărbați, 70 de traducători. Printre ei era și Simeon. Lui Simeon i-a revenit să traducă Cartea Proorocului Isaia. Și a tradus el, iar când a ajuns la locul Isaia 7 cu 14, capitolul 7, versetul 14, unde se spune că fecioara va avea în pântece și va naște fiu și-i vor pune numele Emanuel, care înseamnă cu noi este Dumnezeu, a rămas nedumerit. Adică cum, fecioara? Dacă e fecioară nu poate fi însărcinată. Și a schimbat cuvântul și a scris în loc de fecioară femeia. Fecioara, femeie. Femeia va avea în pântece și va naște fiu. Peste noapte, îngerul lui Dumnezeu a venit și a șters și a scris din nou fecioara. În cealaltă zi, nedumirit, probabil a crezut că a uitat și a corectat din nou. Iar a treia oară a primit poruncă în vis să nu mai schimbe, că așa va fi. Și drept urmare pentru că n-ai crezut, cum s-a întâmplat cu tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, cu Zaharia, care n-a crezut că la bătrânețe Elisabeta poate rămâne însărcinată și atunci a rămas mut Simeon, pentru că n-a crezut, a rămas mut până acestea se vor adeveri. Și i s-a dezlegat limba când a cerut tăblița să îi scrie numele Înaintemergătorului și a scris Ioan este numele lui. Era un nume dat de Dumnezeu din cer și atunci i s-a dezlegat limba. Lui Simeon i-a dat Dumnezeu o pedeapsă mai mare, și anume vei trăi până se vor împlini acestea. Și Simeon n-a mai murit.  A trăit până s-a Născut Hristos, circa 300 de ani spune tradiția, conform cu istoria. Dacă Ptolomeu a fost împărat al Egiptului, rege al Egiptului cu 300 de ani înainte de Nașterea lui Hristos și Simeon a fost unul dintre traducători, se înțelege că a trăit 300 de ani. Și la momentul în care Fecioara Maria urma să vină la templu cu Fiul și cu bătrânul Iosif au fost înștiințați de Dumnezeu. El și o bătrână cu viață sfântă care și ea se apropia de 100 de ani, Proorocița Ana. Să vină la templu și să Îl primească pe Hristos, pe Mesia. Și atunci a venit Maica Domnului cu bătrânul Iosif și L-au așezat pe Prunc în brațele dreptului Simeon. A și văzut minunea. A și a recunoscut că este împlinirea profeției. Și a rostit frumoasa rugăciune pe care o rostesc în general bătrânii la sfârșitul vieții: „Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace, ca văzură ochi mei mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feței tuturor popoarelor, lumina spre descoperirea neamurilor și slava poporului Tău, Israel“. (Luca 2, 29-32).”