Rezultatele școlare ale elevilor nu depind doar de timpul petrecut învățând, ci și de obiceiurile lor alimentare zilnice. Tot mai multe cercetări și date medicale arată o legătură directă între ceea ce mănâncă un copil și capacitatea sa de concentrare, memorie și randament școlar.
În România, situația este îngrijorătoare: unul din trei copii din ciclul primar are probleme de greutate, cu impact nu doar asupra sănătății fizice, ci și asupra echilibrului emoțional, prin scăderea stimei de sine și retragere socială, atrag atenția specialiștii din sănătate publică.
„Una dintre cele mai importante probleme de sănătate la copii, strâns legată de alimentație, este excesul ponderal – supraponderalitatea și obezitatea”, explică medicul primar Eugenia Bratu, șef secție promovarea sănătății în cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).
Potrivit datelor citate de INSP, aproximativ 28% dintre copiii români cu vârste între 7 și 8 ani sunt supraponderali sau suferă de obezitate, ceea ce plasează România printre țările europene cu rate ridicate ale obezității infantile.
Alimentația, legată direct de atenție și rezultate școlare
Studiile internaționale confirmă că alimentația influențează performanța cognitivă. Elevii care iau micul dejun în mod regulat și au o dietă echilibrată au rezultate mai bune la teste, o capacitate mai mare de concentrare și o memorie mai eficientă. În schimb, consumul frecvent de produse bogate în zahăr și grăsimi este asociat cu scăderea performanței școlare.
„Obezitatea și supraponderalitatea sunt asociate cu un consum frecvent de alimente hipercalorice, sărace în nutrienți, dar și cu lipsa activității fizice și cu obiceiuri precum săritul peste mese, în special peste micul dejun”, explică dr. Eugenia Bratu.
Aceasta avertizează că problemele de greutate nu vin singure. Tot mai des sunt observate tulburări metabolice incipiente, tensiune arterială crescută, dar și efecte psihologice importante.
„Se observă tot mai frecvent stigmatizare, scăderea stimei de sine și retragere socială”, subliniază medicul INSP.
Obiceiurile alimentare greșite, tot mai frecvente
Datele programelor de monitorizare nutrițională arată că obiceiurile alimentare ale copiilor sunt dezechilibrate: consum ridicat de produse procesate, aport mare de zahăr și mese neregulate.
Studiile citate în literatura medicală arată că mesele regulate mențin un nivel constant de energie și susțin funcționarea creierului. În schimb, săritul peste mese sau înlocuirea lor cu gustări rapide duce la scăderea energiei și dificultăți de concentrare.
Un alt factor important este programul școlar. Elevii care învață în intervale lungi sau încep cursurile la ore târzii ajung adesea să sară peste mese sau să mănânce pe fugă, alegând produse procesate.
„Elevii ajung să nu mai beneficieze de mese calde și să apeleze la gustări nesănătoase”, arată specialiștii în sănătate publică.
Școala și familia, factori esențiali în educația nutrițională
Școala joacă un rol central în formarea obiceiurilor alimentare, alături de familie. Potrivit INSP, instituțiile de învățământ pot consolida comportamentele sănătoase formate acasă și pot oferi un mediu controlat, cu acces limitat la produse nesănătoase.
În același timp, părinții sunt încurajați să construiască rutine alimentare echilibrate: mese regulate, reducerea consumului de zahăr, creșterea aportului de fructe și legume și încurajarea activității fizice.
Recomandările includ consumul zilnic de legume și fructe, mese în familie și hidratarea cu apă, în locul băuturilor îndulcite.
„Este important să încurajăm copiii să facă alegeri alimentare mai sănătoase și să mențină un stil de viață activ”, subliniază dr. Eugenia Bratu.
Presiunea emoțională din viața de zi cu zi a părinților
Pe lângă aspectele medicale, specialiștii atrag atenția și asupra dificultăților emoționale cu care se confruntă părinții. Situațiile de tip „tantrum” în magazine sau refuzul copiilor de a accepta reguli alimentare duc adesea la tensiuni și compromisuri.
Psihoterapeuții explică faptul că aceste reacții sunt firești în dezvoltarea copiilor, dar greu de gestionat în spații publice. În spatele comportamentelor dificile se află, de fapt, o incapacitate a copilului de a-și gestiona emoțiile, nu un comportament intenționat negativ.
Specialiștii recomandă părinților structură, predictibilitate și implicarea copiilor în alegerile alimentare, inclusiv la cumpărături, pentru a reduce conflictele și a crește cooperarea.
Campanii de educație nutrițională pentru copii
Pentru a aduce aceste teme mai aproape de elevi și părinți, sunt derulate și campanii de educație nutrițională dedicate copiilor din clasele primare, care promovează ideea că alimentația influențează direct energia zilnică, starea de bine și performanța școlară.
Aceste inițiative încurajează obiceiuri simple: mese regulate, reducerea consumului de zahăr, creșterea consumului de fructe și legume și hidratarea corectă.
Concluzie
Specialiștii subliniază că prevenția rămâne cea mai eficientă metodă de combatere a obezității infantile. Alimentația echilibrată, activitatea fizică regulată și educația nutrițională timpurie pot avea un impact semnificativ atât asupra sănătății copiilor, cât și asupra performanțelor lor școlare.
Surse:
Material susținut de Kaufland România
Edupedu.ro
– Servicii de creare site web
