Cetatenii Republicii Moldova obtin de luni regim liberalizat de vize pentru calatorii in toate statele membre ale spatiului Schengen (plus Romania, Bulgaria, Cipru si Croatia), dupa aproape patru ani de negocieri, decizie a UE calificata drept una istorica de actuala guvernare pro-europeana de la Chisinau, care intentioneaza in scurt timp sa semneze si Acordul de asociere la UE. In acelasi timp, o mare parte din cetateni opteaza pentru aderarea tarii la Uniunea vamala Rusia-Belarus-Kazahstan si considera liberalizarea regimului de vize drept o actiune care nu ii va aduce prea mari beneficii.
Din 28 aprilie, cetatenii moldoveni vor putea calatori fara vize pe un termen de 90 de zile pe parcursul a sase luni in toate statele membre ale UE, cu exceptia Marii Britanii si a Irlandei, plus statele membre Schengen care nu fac parte din UE — Islanda, Norvegia, Elvetia si Liechtenstein. Acestia insa nu vor avea dreptul de munca, studii si reintregirea familiei. Vor putea beneficia de acest regim doar detinatorii pasapoartelor biometrice. In prezent, din cei aproximativ 2,5 milioane de cetateni moldoveni care detin pasapoarte, aproximativ 750.000 au pasapoarte biometrice.
Republica Moldova a inceput negocierile cu UE privind liberalizarea regimului de vize la 15 iunie 2010, la mai putin de un an dupa venirea la guvernare a actualei aliante pro-europene. Initial, autoritatile anuntau ca aceste facilitati vor fi obtinute pana la sfarsitul anului 2012, iar actualul premier, fostul ministru al afacerilor externe Iurie Leanca a anuntat chiar ca va demisiona daca nu va finaliza negocierile pana la termenul respectiv. La inceputul anului 2013, guvernul de atunci a declarat ca Leanca a depus o cerere de demisie, dar fostul premier Vlad Filat nu a acceptat-o.
Chiar si asa, Republica Moldova este primul stat membru al Parteneriatului Estic care a obtinut liberalizarea regimului de vize.
Negocierile au inceput acum aproape patru ani, dar deciziile favorabile Republicii Moldova s-au intensificat la sfarsitul lunii noiembrie 2013, cand devenise clar ca Ucraina nu va semna Acordul de asociere, actiune preconizata pentru reuniunea Parteneriatului Estic de la sfarsitul lunii noiembrie 2013. Unii analisti politici de la Chisinau sustin ca liberalizarea a fost urgentata de UE inclusiv in contextul situatiei din Ucraina.
Procesul de negocieri a fost unul destul de dificil pentru autoritatile de la Chisinau care au fost nevoite sa adopte un sir de legi nepopulare, precum asa numita lege antidiscriminare, care acorda unele garantii si drepturi minoritatilor sexuale si care a provocat un val de proteste ale opozitiei si bisericii ortodoxe (subordonate Bisericii Ortodoxe Ruse n.red), sau introducerea unor puncte migrationale de-a lungul Nistrului, la hotarul administrativ cu regiunea secesionista transnistreana, ceea ce a adus noi critici din partea opozitiei, care sustine ca astfel Chisinaul a renuntat la Transnistria.
In plus, negocierile au coincis si cu perioade de crize politice intense, precum cea de la inceputul anului 2012, cand Republica Moldova a fost la un pas de alegeri anticipate in cazul in care nu reusea alegerea sefului statului, sau cea din prima jumatate a anului 2013, cand a cazut guvernul in contextul unei crize din alianta de guvernare care a fost depasita cu greu.
Partide din Coalitia Pro-Europeana de la Chisinau intentioneaza sa marcheze cu fast, in Piata Marii Adunari Nationale, liberalizarea regimului de vize, dar aceasta este privita relativ sceptic de catre o buna parte a populatiei din Republica Moldova, cel putin potrivit datelor, prezentate saptamana trecuta la Chisinau, ale ultimului Barometru al Opiniei Publice, care este considerat cea mai importanta cercetare sociologica de peste Prut. Astfel, doar 50% dintre respondenti au declarat ca in opinia lor liberalizarea regimului de vize este importanta, iar cealalta jumatate considera viceversa. Doar unul din patru respondenti considera ca anularea regimului de vize va facilita realmente calatoriile peste hotare. 54% nu cred ca vor beneficia de regimul fara vize, fie din considerentul ca nu planifica sa calatoreasca (34%), fie ca nu dispun de resurse financiare necesare (20%). Fiecare al zecelea respondent dispune de pasaport romanesc.
De fapt, un studiu publicat de Soros Romania in noiembrie 2013 arata, potrivit Unimedia, ca aproximativ jumatate de milion de cetateni moldoveni detineau si cetatenia Romaniei (adica unul din sapte cetateni), astfel, in opinia unor experti, fiind explicat si interesul scazut al unor cetateni moldoveni fata de liberalizarea regimului de vize. In plus, cel putin jumatate de milion de cetateni, iar potrivit unor date, numarul acestora se ridica la aproape un milion, sunt plecati la munca peste hotare, dintre care mai mult de jumatate in Rusia. Astfel ca, potrivit sondajelor, numarul celor care ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la UE este de aproximativ egal sau chiar un pic mai mic decat al celor care ar opta pentru Uniunea vamala Rusia-Belarus-Kazahstan. De altfel, numarul pro-europenilor a scazut de la aproximativ 65-70% in anii 2006-2010 la mai putin de 50% in prezent. Acest lucru este cauzat, potrivit expertilor, de criza din UE, dezamagirea in actuala guvernare pro-europeana de la Chisinau, dar si de faptul ca Partidul Comunistilor, cea mai influenta forta politica, dupa ce a inceput procesul de integrare europeana in timpul guvernarii sale (2001-2009), a declarat in ultimii ani ca se pronunta pentru apropierea de structurile integrationiste euroasiatice, controlate de Rusia.
In acelasi timp, autoritatile de la Chisinau declara drept un ‘succes istoric’ decizia UE de a liberaliza regimul de vize si declara continuarea procesului de integrare europeana drept prioritate nationala. Republica Moldova a inregistrat o apropiere fara precedent de UE in ultima jumatate de an, pornind de la parafarea Acordului de Asociere la sfarsitul lunii noiembrie 2013, decizia de liberalizare a regimului de vize, urgentarea semnarii Acordului de asociere care il va cuprinde si pe cel de liber schimb, care initial era preconizata pentru luna septembrie, iar in prezent se vorbeste despre luna iunie sau chiar sfarsitul lunii mai si recenta rezolutie a Parlamentului European care sustine perspectiva europeana a Republicii Moldova si care face apel ca imediat dupa semnarea Acordului de asociere sa se treaca la ratificarea completa a acestuia, pana la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene. Chisinaul nu exclude ca peste un an ar putea cere si statutul de stat candidat la UE.
Sursa: Agerpres