Maramureşul are deja şase habitate naturale în această reţea, care se formează la nivelul UE şi din care fac parte Rezervaţia Munţii Rodnei, Parcul Munţii Maramureşului, Munţii Ignişului – Creasta Cocoşului, cursul mijlociu al Someşului şi Zăvoaiele Tisei. Acestea au fost declarate arii de protecţie specială în care trăiesc specii de animale pe cale de dispariţie. Pe lângă acestea, autorităţile locale vor să impună şi alte zone ale judeţului care ocupă cam un sfert din suprafaţa lui, în intenţia de a obţine fonduri europene pentru protejarea lor.
Prezent în Baia Mare pentru a promova reţeaua Natura 2000, secretarul de stat în ministerul mediului, Atilla Korodi a declarat că de la anul va fi înfiinţată Agenţia Naţională pentru Arii Protejate ca să poată administra mai bine habitatele. ”Vrem să creăm un centru cu sute de oameni care să lucreze în acest sistem. Toate rezervaţiile naturale din ţară vor fi preluate în subordinea acestei instituţii şi vor fi finanâate 100% din buget. Ariile protejate care vor fi doar în coordonarea acestei agenţii vor primi, de asemenea, o cotă parte din fondurile necesare desfăşurării activităţii”, a afirmat Korodi.
O comisie va cerceta ”fiecare kilometru pătrat din ariile propuse pentru a vedea dacă acestea sunt valoroase pentru Europa”, după cum a precizat Korodi. Statul promite şi compensaţii băneşti proprietarilor de terenuri care vor fi incluse în reţeaua Natura 2000, Korodi precizând că ”şi în cazul în care se va pierde un leu acesta va fi restituit oamenilor”.
Potrivit afirmaţiilor secretarului de stat de la Mediu, se doreşte dublarea suprafeţei ariilor protejate de pe teritoriul României. În prezent, aceasta ocupă 8% din suprafaţa ţării, însă pe viitor se doreşte ca aceasta să ajungă la 15-20%. Intenţiile ministerului vor fi greu de pus în practică, pentru că tocmai secretarul de stat a recunoscut că se fac defrişări masive în întrega Românie şi că nu se poate ţine pasul cu împăduririle.
Sursa: Meda Muntean
– Servicii de creare site web
