Vezi GALERIE FOTO
Binevenite reprize succesive de ploi. Brusca racorire, temperatura diurna ajungand de la 30-28 grade Celsius la doar orele 10-12. Insetate prelung de seceta si arsita prematura, padurile, fanatele, gradinile, holdele au profitat din plin. Efectul s-a tradus in explozia vegetala, metamorfoza cromatica, de la acel verde timid si galbejit de la inmugurire la verdele inchis si saturat. Inflorisera de-a valma mai toate, printre ele salcamii, socii, tufele de sanger, margaretele, impresia generala fiind de proaspat, inmiresmat, optimist.
Hai sa facem un circuit osenesc, circa 122 kilometri din Baia Mare via Orasu Nou – Prilog – Remetea Oasului – Calinesti Oas – Gherta Mica – Pasunea Mare – Mujdeni, macar pentru a admira oglinda imensa a lacului Calinesti Oas, ruinele Castelului Pasztory din Boinesti si irisii din Lunca Turului, in zona Coca – Calinesti Oas – Gherta Mica. Soare. Cer albastru, albi nori calatori si o temperatura de 24 grade Celsius.
Rustic autentic in drum spre Seini
Pornim pe la ora 13 spre Seini – Orasu Nou. Oprim fascinati de tufele uriase de macese in floare proiectate pe fundalul Dealului Comja, Tarda, Muntelui Mic si varful Pietroasa. Lanurile de orz, grau de toamna, graficele ritmuri ale viilor din Orasu Nou Vii, perspectivele spre Mediesu Aurit, pasunile cu „valaua” si fantani cu cumpene, caii si vitele aflate la adapare, totul ofera minunate subiecte de incantare. Pana si purinul deversat dintr-o vidanja in capatul unei tarlale cu porumb abia mijit, desi are un iz patrunzator, amoniacal, da sentimentul rusticului autentic, nepervertit, si garantia unei recolte bune la toamna.
Frumoasa e si portiunea premergatoare Orasului Nou, poate datorita acum salcamilor tineri, nebuneste infloriti si coplesiti realmente de povara ciorchinilor albi, inmiresmati dulceag a miere. N-o luam spre Mujdeni – Padurea Tufoasa – Livada (inainte) sau Pasunea Mare – Coca (varianta spre dreapta), deoarece voiam sa ne intoarcem pe acolo. Continuam prin Orasu Nou pana la indicatorul stanga spre Prilog – Boinesti.
Asfaltul e bun si imediat panoramele se desfasoara generoase spre pitorescul Prilog, piramidele geaman-impadurite ale varfului Jeleznicu Mare (cu relee TV, radio, GSM) si Jeleznicu Mic, varful Vascului (de pe frontiera romano-ucraineana, zona Moiseni – Bixad, cel mai inalt din Muntii Oasului), Poiana Salatruc si varful Salatruc si Bradului. Imediat, tranzitam lunca indiguita antiviituri a vaii Talna, cu obarsia sub varful Pietroasa. Imediat apar irisii, tufele si smarcurile cu tinere salcii plus alte agroritmuri si partea sudica a Prilogului disimulat fotogenic intre livezi.
Oaza de verdeata si curti cu bujori infloriti
Continuam spre Prilog. Oprim pentru a imortaliza si metamorfoza in foto-documente tot mai putin ramasele case traditionale osenesti, cu prispe inguste sustinute de stalpi de stejar, spoite-n albastru ultramarin, alteori in verde si imprimate cu benzi florale, efectul final fiind unul de basm aievea. Drumul, in continuare asfaltat si bun, traverseaza o alta oaza de verdeata, livezi, curti din care atrag privirile indeosebi tufele de bujori infloriti, albi, roz pal, unii roz intens, liliachii aproape.
Reajungem in lunca si la o raspantie, cu un strasnic control politienesc, vizand probabil traficantii de tigari, naiba stie, oricum nu avem probleme. Un indicator rutier arata stanga, 3 kilometri Casa Marcut Iacob a lui Grigor, iar la dreapta, altul, Sit arheologic Boinesti, 4 kilometri. Acolo am vrea sa ajungem pentru a revizita Castelul familiei Pasztory, ruinele utopicului falanster anterior celui visat de Theodor Diamant in prahoveanul Scaieni.
Neatent, am ramas aproape fara benzina, abia mi-ar ajunge pana la o statie din Negresti Oas. Un politist ne spune ca in Gherta Mica exista o statie privata de carburanti. Optand pentru aceasta, o luam la stanga. In fata, orizontul e dominat de o impresionanta insula lunga stancos-vulcanica, andezitica, brun-ruginie. Deasupra ei au descoperit arheologii baimareni si satmareni vestigii neolitice atribuite perioadei Hallstadt si dacilor liberi. Salcamii – Robinia pseudoacacia – infloriti dau tonul vegetalelor decoruri extraordinare ale stancariilor, lizierelor, alaturandu-se salciilor de pe flancurile vaii ce se-ndreapta spre coada lacului de acumulare Calinesti Oas.
Spre Calinesti Oas
Urmeaza o zona de asfalt gaunos, infernal, intinsa pe deasupra cozii lacului pana dincolo de Calinesti Oas, spre intersectia cu soseaua ce leaga satul Coca de Gherta Mica. Suim un deal (zona scurta cu pavaj cubic) si oprim pentru a ne bucura de albastra oglindire imensa a lacului cuprins intre partea sud-estica a localitatii Calinesti Oas si poalele nordice ale Jeleznicului Mare si Mic. Miroase a pajiste incinsa de soarele dupa-amiezii, dupa o strasnica aversa nocturna. Facem o volta larga si suim spre centrul localitatii Calinesti Oas. Doar accidental dai peste cate o gospodarie oseneasca veche, majoritatea caselor sunt noi, imense, etajate si… pustii. Proprietarii sunt la munca prin Occident. Se construieste in continuare, cu o verva diminuata comparativ cu primii ani dupa 1990. Lacul e in stanga.
Se vede si debarcaderul de la poalele Jeleznicului Mare. Casele si vilele de vacanta, unele pitoresti si cochete, amenajate cu bun gust, inconjurate de mici livezi, vii si gradini de flori, ocupa malul geografic drept al lacului, spre promontoriul andezitic acaparat de paduricea de salcami in floare, un alt dumnezeiesc, urias buchet ca pentru o cosmica mireasa.
Cotim spre Gherta Mica. Lunca Turului e acum in stanga, iar drumul e flancat de macii salbatici – Papaver rhoes – infloriti, faneata luncii pistruiata in galben auriu de sutele, miile poate, de irisi, tufele de macesi – Rosa canina – in floare sunt inlantuite. Salcamii ne coplesesc prin incarcatura lor florala la intrarea in Gherta Mica, flancand soseaua, dar si un drum de lut suind in coasta. Gata, am alimentat si riscul de-a ramane fara carburant a disparut. Intoarcem spre lacul Calinesti Oas. Oprim curand.
Traversam un canal de desecare intrand in faneata bogata a luncii, la insulele de irisi – Iris pseudacorus. Verdele, infinitatea tonurilor subtile, indescriptibile, ale acestuia, Muntele Jeleznic, un coltisor din Coca, satucul osenesc marcat de turla argintie a bisericii, flancul vest-sudic al Calinestiului, macii razleti, caraitul ostentativ al fazanilor din crangul acaparat de soci, sangeri si salcami, intinsele laviuri portocalii de floare brosteasca, trecutele inflorescente liliachii de tataneasa – Symphitum officinalis – codrii de stejar, goruni si numerosi tei contureaza chintesenta acestei minunate dupa-amiezi.
Sit Natura 2000
Fluturi coada randunicii, gaze paroase, inrudite carabusilor de mai, broaste rosii de padure, codobaturi, completeaza acest tablou cu adevarat paradisiac. Revenim la masina si mai intai admiram zona turbinelor electrice si incipientul curs frumos, umbrit de salcii mature, al raului Tur. Lunca acestuia, atat pe teritoriul romanesc cat si dincolo de frontiera, e declarata Sit Natura 2000.
Suim treptele de beton, ajungand pe dig in zona ecluzei. Lacul vazut de aici spre coada, orasul Negresti Oas, culmea montana marcata de varful Pietroasa si Muntele Mic, vegetatia lacustra plutind aproape de mal ca un incipient plaur linear, zborul si proiectia umbrei vreunei pasari mari de balta, minusculele floricele de volbura – Convolvulus arvensis – alb-roze, manunchiurile de flori de rapita salbatica, neastamparatele libelule filiforme, verzi si cele albastre. Barcile asteptandu-si grupate-n debarcader proprietarii sau turistii si pescarii care le inchiriaza si din nou salcamii in floare, maruntele valuri albastre tremurate de briza, bucalatii nori albi… induc impreuna o veritabila stare de beatitudine euforica. Revenim la masina si ocolind in suis lejer poalele Jeleznicului Mare ne indrepam spre Pasunea Mare.
Traversand Padurea Tufoasa
Spre stanga e drumul ce duce la o manastire ctitorita de Episcopia Ortodoxa a Maramuresului si Satmarului dupa 1989. De fapt, astfel de asezari monahale abunda in tara Oasului, ca si in Maramures, valoroasa din punct de vedere ecumenic, istoric si cultural, fiind cea din apropiatul Bixad. De-acum, padurea de stejar, goruni, tei, penetrata de soarele ludic al dupa-amiezii, ca si mai tarziu, traversand Padurea Tufoasa spre Mujdeni – Orasu Nou, constituie subiect major peisagistic. Apoi lunca Talnei si acea kilometrica alee ca de parc care ne racordeaza dupa circa 2,5-3 kilometri de soseaua Satu Mare – Livada – Negresti Oas.
Oprim la marginea Padurii Tufoasa si facem o ampla volta in pasunea si faneata din dreapta drumului, admirand irisi, flori brostesti, dand peste o uriasa ciuperca de balegar – champignon – Agaricus campestris, palcuri roz de raculeti – Polygonum bistora, mici buchetele albastre-cerneala de amareala – Polygala vulgaris, roz, zdrentaroase, exemplare numeroase de floarea cucului – Lydius flos cuculi.
La liziera dominata de stejari apar rare narcise salbatice – Narcisus radiiflorius – trecute si insule considerabile de lacramioare – Convallaria majalis, de asemeni trecute de inflorire, in verva acum fiind florile umbelifer-albe de cucuta – Cicuta virosa, care prefera locurile mai umede, mai putin violentate de soare, dar si exemplarele insular adunate de lipicioasa – Lychnis viscaria. Dincolo de pasajul peste calea ferata, spre Mujdeni, apar autospecialele forestiere moderne cu remorci, incarcate cu busteni de stejar si parchetele silvice rectangulare exploatate la ras, dar, din fericire, imediat plantate cu puieti valorosi. Valsam incantati prin padurea tanara. Curand apar casutele gen camping sau vilisoarele celor cu dare de mana care au acaparat flancul geografic stang al lacului de la Mujdeni, in final si hotelurile-restaurant.
Un drum de doar cinci ore
Nu oprim insa, ci ne vedem de drum spre Orasu Nou – Seini. Mari pete galben-portocalii explodeaza-n fanatele din dreapta. A inflorit dobrul sau matura – Cytisus scoparius. Il vom admira in intinse insule labartate iesind din Orasu Nou spre Viile Orasu Nou, in apropierea unui fost obor pentru animale, alaturi de frivol-gingasii clopotei albastri – Campanula patula, flori de cimbrisor, margarete.
Totul a durat doar vreo cinci ceasuri, dar cu ce rasplata spirituala! Poate ca primavara e la fel de minunata si exuberanta oriunde, esential e sa evadezi, sa-i iesi in intampinare, s-o savurezi deplin, neagresand-o in niciun fel.
Foto: Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja