Iesim din Baia Mare, la 7 dimineata, pe drumul catre Targu Lapus, pe cand culoarea cerului anunta un nou rasarit. Suim spre Grosi, mai apoi spre Dumbravita, Chechis, pana la Carbunari. Iesim din Copalnic Manastur pentru a ne avanta sustinut, la dreapta, pe Drumul Sapardului, ce conduce-n 10-11 km (deocamdata). Lasam in dreapta varful Pietrarului, trecem pe langa grupul de gospodarii din dealul Manasturului. De aici o cotim la stanga, pe Culmea Prelucilor, catre varful Dealul Florii (810 m) de unde coboaram spre Preluca Veche (extremitatea vestica).
Lapusul la Custura Cetatele – Autor: Lucian Petru Goja
Vezi GALERIA FOTO (click aici..)
Drumul serpuieste spectaculos, prin pajistea recent carbonizata de focurile anuale menite s-o improspateze, spre Dealul Corbului, hatru botezat de un localnic dealul Prestamanii datorita izolarii sale.
Ajungem în dealul Manasturului, la grupul de gospodarii de unde debuteaza Valea Rea ce va aflui în raul Lapus (mal drept).
Ne avantam pe drumul ce copiaza culmea decorata cu faget matur, mesteceni si mici plantatii de molid.
Dupa cumpana apelor, in dreapta carosabilului, apare crucea de fier sustinuta de un esafodaj din traverse, mai apoi gospodariile razlete din Preluca Veche. Recunoastem usor, în departare, catre sud Rapa Vimei. Mult mai aproape, zarim, spre dreapta, Preluca Noua – reper excelent biserica argintie strajuita de un palc de molizi.
La un moment dat in dreapta, ramane-n pajistea neagra-taciune, capela alba, cu turla argintie, a deja stiutei de catre noi rastigniri cioplita-n gresii.
Imediat facem volta stanga si coboram spre Dealul Corbului. La dreapta se ivesc primele case, suri, grajduri traditional acoperite cu paie. Urmeaza o zona silvica, o alta volta-n panta accentuata, stanga/dreapta, alunecari de teren ce pun in pericol drumul.
La stanga o gospodarie bine inchegata, in spatele ei Biraia (primaria dintai, quatro-seculara, a Prelucii Vechi), suri, grajduri acoperite cu paie, in curs de distrugere. Dincolo de ele valea Morilor tumultoasa spala varful Paltinului (730 m, cu radio releu, un alt excelent reper) pe versantul vestic.
Sub noi si spre dreapta se afla una din cele mai bine conservate gospodarii chiorene traditionala, casa, sura, grajd, staul pentru oi, cotet pentru pasari si porci, cele din urma recent reacoperite cu paie groase ce le confera aspectul unor cusme mitoase.
Continuam o vreme pe drum in jos apoi, acolo unde din dreapta afluieste o varianta impracticabila, rosietic-lutoasa, iar Drumul Sapardului continua cu vechea ulita pietruita a satului, oprim in curtea unei case parasite.
De aici o luam pe jos, spre raul Lapus, catre puntea de legatura cu Salnita.
O grapa atarna inutila pe peretele surii cu trainica fundatie depiatra, in curs de surpare. Sub ea un plug de lemn, cu brazdarul ruginit de uitare si nefolosinta. Mai incolo e vatra fostului cazan de fiert borhotul de prune pentru celebra horinca de Preluci. Langa ea gasim traditionala unealta, ca un cal balan de-al lui Ion Creanga, folosita pentru fasonarea dranitei.
In dreapta (vest) avem valea Porcului si dincolo de ea, separand Dealul Corbului de Aspra, valea Afinisului (aiurea mentionata pe harta topo valea Finisului).
E ora 8,30 si de aici continuam pe jos, pe drumul pietruit, alteori clisos-mocirlos. Vanam pajistile acoperite de buchetelele de primule, mai apoi platourile din stanga acaparate de verzi-argintiile flacari ale ienuperilor suprapusi pe fundalul gratiosilor mesteceni.
Cotim dreapta, trecem pe langa o rastignire cu palc de pini si molizi, ajungem apoi la una din cele mai prospere gospodarii, cu casa-n calcio vechio si dependinte pe masura.
Zarim alt ciopor de oi si miei. Taluzurile sunt ornate cu sute de floricele rosii-albastre popular denumite Pizda tigancii si Mierea ursului.
Pe stanga e o fosta fantana cu ghizdul de stejar distrus.
In lunca mlastinoasa a unui paraias descoperim primele palcuri portocalii de calcea calului.
La dreapta drumului, in livada de pruni tineri, excelent intretinuta, o cruce e piatra de hotar.
Aflam ca mai avem de aici 2 km pana la puntea de peste raul Lapus, circulabila fara probleme. Constatam (dupa ce ii parcurgem) ca sunt de fapt 3-4.
Mai intai coboram si intersectam un valcel. Efectuam dupa aceea o ampla volta stanga inainte de-a lasa pe dreapta un cimitir mic cu cruce veche daltuita-n gresii.
Iesim la gospodaria Emiliei Roman, mandra de stergurile tesute de ea-n casa, decorate cu imense ruje (trandafiri), atarnate la uscat.
Pe-aici porcii rama nestingheriti prin livezi, alaturi de ciopoarele de gaini traditionale.
In stanga e Valea Rea, cea modesta, aproape seaca.
In fata, de nebanuit, raul Lapus abia flexat în U de Custura Cetatele (alungita sud-vest-nord-est). Dincolo de el limba colinei e acaparata de ienuperi pe care niste francezi au infipt o cruce de lemn Roumanie-France. In doi ani incrisul vopsit cu negru a disparut aproape integral.
O panorama fantastica se deschide, undeva-n dreapta nevazutei de-aici punti, spre Salnita scaldata-n soare. Gospodariile ei sunt armonios centrate spre biserica alba monumentala cu turla argintie.
Panta se accentueaza.
Pe stanga ramane o ultima gospodarie excelent organizata, cu tractor, remorci, utilaje agricole si un mic saivan cu staul pentru oi cu miei.
Intram in curte pentru a imortaliza o traditionala tocila antrenata cu o uriasa volanta. Aici ne atrage atentia fereastra cu obloane de lemn si artistic-ingenioase tatani din fier forjat în forma de lira.
In dreapta, prin padurea de carpen, vedem raul Lapus. Imediat apare si acolada supla a puntii, nu departe de ce-a de-a treia insula, acaparata de arboret si lastaris, catre Salnita.
Continuam intr-acolo cu o larga poteca.
In fata se iveste nelipsita rastignire ce precede curba accentuata si-n panta.
Mai intai coboram spre o stancarie de unde putem imortaliza Lapusul cu undele-i sur-verzui. La capatul aval al insulei remarcam spargerea valurilor peste un prag de sisturi cristaline ce curg din culmea din dreapta.
De sus, de pe platoul din Dealul Corbului, privim peste valea Porcului si valea Afinisului spre Aspra (vest).
Ne atrage atentia custura stancoasa, bej-ruginie, ca o creasta de cocos, care obliga raul Lapus sa faca o alta flexare-n U.
Speram sa ajungem in partea a doua a traseului pana acolo (personal am vazut-o in urma cu vreo 7-8 ani, primavara).
In final suntem obligati sa renuntam deoarece abordarea corecta se face din Preluca Noua sau Aspra, pe la Scaruta (custura-n trepte catre raul Lapus -mal drept).
Revenim de la turnul blocurilor de sisturi cristaline spre rastignire.
Urmam drumul ce ne scoate pe o terasa inierbata, aflata la circa 3-4 m deasupra albiei, larga aici de 40-50 m, strajuita de monumentale salcii si arini.
Traversam, balansandu-ne ca pe-un pachebot, puntea suspendata-n groase cabluri.
Ajungem pe malul stang. Nu continuam catre Salnita ci cotim stanga, suind versantul cu faget. Traversam un parau sapat in conglomerate gresoase dure, cu aspect de beton.
O poteca pescareasca ingusta urmeaza o vreme catre amonte malul stang, din ce in ce mai accidentat, ce anunta Custura Cetatele. O alta, ceva mai larga, suie la dreapta spre culmea platoului, trecand prin fagetul matur.
Iesim in pajistea arida invadata de ienuperi, multi dintre ei atacati si ucisi de licheni sur-argintii.
Ajungem pe platou, vedem crucea romano-franceza si continuam prin stanga. Coboram putin si depasim o liziera – huci de corni in floare, loze cu matisori aurii, mesteceni leganati alene de briza.
In dreapta apare raul Lapus venind dinspre Peteritea –Vima Mica pentru a face aici, obligat de Custura Cetatele, un alt mare U.
Aici se contureaza mult mai impresionant malul geografic drept, ce ascunde valea Morilor (gura) ce vine din Dealul Corbului.
Custura Cetatele se inalta amenintator-spectaculoasa deasupra albiei inca neinsorita.
O profunda inseuare o frange partial spre sud in timp ce extremitatea nord-vestica e acoperita cu faget. In stanga si mai ametitor, curge raul Lapus abia iesit din U, cu albia taiata-n calcare.
Dincolo de bratul apei se vede drumul ce suie pe langa rastignire spre Dealul Corbului. E greu de descris acest canion impresionant si teribila framantare tectonica a reliefului, completata de multimilenara actiune a apelor.
O ora si jumatate ne trebuie sa ajungem aici si suntem rasplatiti de maretia naturii, muzica apelor, stancariile uriase, faliile, surplombele, diaclazele ce au creat mici vizuini/grote.
Revenim la punte pe unde am suit. O traversam luand-o in amontele malului drept, pe poteca pescareasca.
Depasim Valea Rea cu apa extrem de putina si final cascadat pe praguri de calcare alternate cu cuartite drapate cu muschi.
Un picior stancos pune capat investigatiei menite sa ne conduca vizavi pe Custura Cetatele (pintenul nordic).
Revenim la punte si continuam in avalul malului drept, mai intai pe terasa verde-crud, decorata de paralute si floricele stelare de ceapa ciorii.
Ajungem la un picior stancos, mai apoi la pragurile raului Lapus fierband si in final la un loc de popas cu masa si banci din barne de lemn. Nu oprim, continuam pe malul din ce in ce mai stancos si accidentat. Profitam de poteca mai mult imaginara ce le depaseste. Admiram salbaticia primara, rocile haotic aruncate, mai apoi treptat antrenate de viituri si acoperite de muschi si licheni.
Si malul stang devine impresionat, stancos, arid, cu alura de citadela de necucerit.
La 12,30 oprim pentru pranz.
Rafalele reci, briza ce coboara prin albia si sudoarea scoasa de efort, ne obliga s-o luam repejor din loc. Continuam tatonarea, deplasarea peste stancarii, uneori instabile.
Undeva in fata se iveste culmea stancoasa, cu belvedere, din care coboara spre rau un picior accidentat.
Il depasim. Cazanele Mici si Mari ale raului Lapus fac loc de-acum unei sinuoase mari linistite.
Pe malul stang apare un grohot haotic iar deasupra lui stancaria calcaroasa precum un cuib inaccesibil de vulturi.
E aproape ora 14 si credem ca am avansat enorm in aval, inselati insa de numeroasele schimbari de directie ce ne dau peste cap logica punctelor cardinale (chiar daca punem harta in situ cu ajutorul busolei).
In dreapta e un valcel stancos de sorginte tectonica pe care-l evitam prin stanga. Suim spre culme si dam peste coloniile unor plante ciudate cu aspect de tutun si floricelele ca niste cupe visinii miniaturale la exterior.
Trecem valcelul dupa care prindem culmea tot mai ingusta. Subit, in dreapta, din ce in ce mai sub noi, se contureaza raul Lapus. Catre stanga apare un larg valcel taiat de un drum de TAF ce traverseaza o zona vasta devastata de furtuni.
Nu peste mult ajungem la cota maxima, pe stancile sistos cristaline (micasisturi stralucind orbitor in soare). Pe ele s-a cuibarit un strat de licheni sarmosi, sur-albastrii, intercalati cu insule de muschi delicat pigmentati cu rosu.
Panoramam spre Salnita, peste codru si sarpele argintiu-soptitor al raului Lapus, continuam pe culme, la stanga apar gospodariile izolatele din Aspra, mai apoi cele sudice din Preluca Noua iar la dreapta drumul pe care am coborat la Rau, in dreptul gospodariei Emiliei Roman.
Soarele, caldura, frumusetea zilei, au indemant toate florile sa-si deschida larg corolele, zambindu-ne generos, optimist.
De-acum refacem practic drumul pe care am coborat dimineata.
Surprindem arhitectonica chioreana, pictural unica, pe fundalul prunilor ce-si tarasc umbrele lenese.
Dupa 6 ore si jumatate de mars ne incheiem circuitul. O luam spre casa.
E abia ora 15 cand pornim spre dealul Florii. Il coboram, surprinzand in plonjeu, panorama extraordinara din Coplanic Manastur.
La dreapta, in perspectiva tot mai estompata, zarim localitatile Cernesti, Fanate, Ciocotis pe fundalul maret al Gutaiului.
De la Carbunar o luam spre Dumbravita si Grosi.
In livezi, fanate sau la liziera padurii au aparut picnicarii gratargii. Cine sa se incumete din Baia Mare pana-n fascinanta si putin cunoscuta, aproape deloc exploatata turistic, Tara a Chioarului din zona Prelucilor?
La ora 16 totul e pentru noi o vie…superba amintire.
Traseu turistic nemarcat, care insa nu pune probleme majore de orientare.
De evitat in conditii meteo si de vizibilitate neprielnice si dupa viituri, cand nivelul apelor raului Lapus e crescut iar pasajele stancoase limitrofe albiei greu, sau imposibil, de trecut.
In lunile secetoase ale verii multe din punctele cheie pot fi depasite direct prin albie.
Pentru amatorii de rafting zona descrisa constituie, datorita stancariilor-valtorilor, un plus de atractivitate.
Durata circuitului este de aprox. 6 ore.
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
