Cercetatorii au reusit, in sfarsit, sa explice cum poate sa isi roteasca bufnita capul la 270 grade – fata de 90 grade la om – fara sa aiba nici cea mai mica problema. Pasarea de noapte isi poate roti atat de mult capul fara sa i se intrerupa circulatia sanguina in creier si fara ca vertebrele cervicale sa aiba de suferit, noteaza Le Point.
Misterul a fost rezolvat de cercetatori, care au publicat rezultatele studiului lor in numarul din februarie al revistei Science. Rotindu-si capul la 270 grade, bufnita isi largeste campul vizual pentru ca ochii ei, de forma cilindrica si nu rotunda, ca la om si la numeroase animale, se pot misca lateral.
”Pana acum, specialistii ca mine in rani provocate de traumatisme ale arterelor capului si gatului la om erau mirati ca miscarile rapide si extreme ale capului bufnitelor nu le fac niciun rau”, spune Philippe Gailloud, de la Universitatea “John Hopkins” din Baltimore, principalul autor al studiului. O rotatie brusca a capului si gatului poate duce la oameni si animale la ruperea stratului de vase care alimenteaza cu sange creierul si provoca formarea de cheaguri, responsabile de aparitia emboliilor sau atacurilor cerebrale.
Cu ajutorul angiografiilor si scanarilor, cercetatorii au examinat anatomia a zeci de bufnite moarte din cauze naturale si au descoperit mai multe adaptari biologice care permit rotatia extrema. Mai intai, supletea gatului se explica prin faptul ca bufnita are 14 vertebre cervicale, fata de sapte la om. In plus, cele doua artere carotide se afla in mijlocul gatului si nu pe laturi, ca la oameni si multe animale.
Diametrul carotidelor bufnitei nu se ingusteaza cand acestea trec prin gat, ci se largeste la baza lui, chiar sub maxilar, formand pungi de sange care asigura fluxul sanguin in timpul rotatiilor extreme ale capului.
In plus, canalele osoase in care se gasesc arterele vertebrale ale acestor pasari sunt de circa zece ori mai mari in diametru, spatiul umplandu-se cu aer si formand o punga de protectie. La oameni, aceste canale au un diametru apropiat de cel al arterelor pe care le protejeaza. In sfarsit, bufnitele au vase mici care leaga arterele carotide si vertebrale, ca niste derivatii care permit circulatia neintrerupta a sangelui in creier in cazul blocarii intr-o artera, incheie Le Point.
Sursa: Agerpres