Sfânta Liturghie în biserica „Sfântul Nicolae” din Vişeu de Sus

Duminică, 4 februarie 2018, cu începere de la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească în biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” din Vişeu de Sus.

Din sobor au făcut parte Arhim. Teofil Pop, stareţul Mănăstirii Moisei, Pr. Mihai Chira, paroh şi protopop al Vişeului, Pr. Călin Vlad, secretar protopopesc şi paroh în Ieudişor, peoţi din Vişeu de Sus şi din parohii învecinate.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de un grup de teologi din zona Vişeului de Sus.
În timpul Sfintei Liturghii a fost hirotesit iconom, cu dreptul de a purta brâu roşu, preotul Călin Vlad, secretar protopopesc al Protoieriei Vişeu şi parohul din Ieudişor.

Între credincioşi s-au aflat primarul Vişeului de Sus, ing. Mircea Leţiu din Satu Mare, membru al Adunării Eparhiale, credincioşi şi credincioase din Vişeu de Sus.

Biserica „Sfântul Nicolae” din Vişeu de Sus a fost construită în anul 1933.

Cuvântul de învăţătură

În cea de a doua duminică a Triodului, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a vorbit credincioişilor despre perioada Triodului şi despre pericopa evanghelică a duminicii, a Fului Risipitor.
„Să înţelegem că oriunde am fi, oricât de departe ne-am fi dus de la Dumnezeu, oricât de mult am fi risipit din viaţa, din zilele, din darurile noastre, niciodată să nu deznădăjduim, pentru că Tatăl este îndelung răbdător, mult iubitor şi lesne iertător. Şi ne aşteaptă. Ne aşteaptă să ne reîntoarcem.

În viaţa aceasta de fii rătăcitori sau risipitori, pe lângă faptul că risipim darurile, ne stricăm şi numele de creştini şi întinăm haina botezului, pentru că la botez primim haina de fiu al lui Dumnezeu după har. Demnitate de fii al lui Dumnezeu după har, şi haină împărătească, inel în mână, încălţăminte în picioare şi mantie imperială primim la botez fiecare. Devenim fii ai lui Dumnezeu. Şi toate acestea le pierdem când plecăm din casa lui Dumnezeu, dar Dumnezeu nu ne dezmoşteneşte niciodată.

Totdeauna aşteaptă să revenim. Nu abandonează ideea, ca Tată, că ar putea să-şi piardă vreun fiu, ci vrea ca toţi să revină acasă, ca toţi să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină. Şi când revin le redă.”