REMEMBER – 37 de ani de la cutremurul devastator din 4 martie 1977

La 4 martie 1977, Romania a fost zguduita de un puternic cutremur de pamant, cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter. Seismul a lovit partea de sud a Romaniei, la ora 21.22. Epicentrul s-a situat in Muntii Vrancei, cea mai activa zona seismica din Romania, la adancimea de 94 km. Seismul cu efecte devastatoare a avut o durata de 55 de secunde. Unda de soc s-a resimtit in aproape toata regiunea balcanica.

A fost cel mai violent fenomen natural ce a lovit Romania in secolul al XX-lea, din punctul de vedere al pierderilor umane. Totodata, s-a situat pe locul al patrulea in topul seismelor produse in Romania in ultimii 200 de ani.

Bilantul victimelor si pagubelor materiale a fost impresionant. 1.578 de persoane si-au pierdut viata, strivite sau asfixiate sub daramaturi, din care 1.424 in Bucuresti. Numarul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de cladiri au fost grav avariate sau distruse. Imediat dupa seism circa 35 000 de familii au ramas fara adapost. Circa 760 de unitati economice au fost afectate. 

Pierderile economice inregistrate s-au ridicat la aproximativ doua miliarde de dolari, cifra neconfirmata de autoritatile vremii. Un raport amanuntit al distrugerilor pe care le-a provocat cumplitul dezastru nu a fost dat publicitatii. In Bucuresti s-au prabusit atunci o multime de cladiri. In centru au disparut blocurile Scala, Continental-Colonadelor, Dunarea, Casata, Nestor s.a. Din cele 33 de cladiri inalte prabusite atunci, 28 erau construite inainte de 1940.

In afara de capitala tarii, cele mai afectate judete au fost cele situate in proximitatea Bucurestiului: Prahova, Dambovita, Teleorman, Vaslui, Iasi, Galati si Buzau. Orasul Zimnicea a trebuit refacut in totalitate. 

Populatia a iesit in strada, speriata de posibilele replici seismice. Pe moment, autoritatile nu au luat nicio masura concreta. S-au constituit ad-hoc echipe de salvatori la toate blocurile distruse. Medicii, militarii, oameni de diverse profesii s-au prezentat la locurile de munca. Noua unitati spitalicesti au fost scoase din functiune. Spitalul de Urgenta Floreasca din Bucuresti, desi grav avariat, a fost luat cu asalt. Ulterior el va fi evacuat. Stadionul Dinamo din imediata apropiere este transformat in punct de treiere pentru raniti. Pana in dimineata de 5 martie se lucreaza la reabilitarea retelelor utilitare — apa, gaz, telefoane, curent electric.

Dupa restabilirea legaturii cu tara, Nicolae Ceausescu a instituit starea de necesitate pe intreg teritoriul tarii. Cuplul prezidential si delegatia romana aflata in Nigeria s-au intors in Romania in timpul noptii de 4 spre 5 martie 1977. In zilele urmatoare, seful statului a facut vizite in Bucuresti pentru evaluarea pagubelor produse. 

Echipele de militari si pompieri insarcinate cu salvarea posibililor supravietuitori au beneficiat de ajutoare de la Crucea Rosie. Lor li s-au alaturat cascadorii de studioul de film de la Buftea si multi voluntari. Au fost salvate de sub ruine numeroase persoane, unele chiar si dupa multe zile, cand nu se mai credea ca este posibila supravietuirea.

Printre personalitatile care si-au pierdut viata atunci, s-au numarat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei romanesti; cantareata de muzica usoara Doina Badea, regizorul Alexandru Bocanet, Anatol E. Baconsky, poet, teoretician literar, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafita. Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducator al operei eminesciene in limba engleza, a murit la varsta de doar 19 ani.

Alte personalitati ale vremii decedate la cutremurul din 4 martie 1977 au fost: poeta Daniela Caurea; scriitorii Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Nicolae Vatamanu si Viorica Vizante; actrita Eliza Petrachescu; pianistul si compozitorul Tudor Dumitrescu; lingvistul si istoricul literar Ioan Siadbei; mezzosoprana Mihaela Maracineanu; cantareata Filofteia Lacatusu; scenograful Liviu Popa; fizicianul Florin Ciorascu.

Pe langa pierderile de vieti omenesti, cutremurul a produs si disparitia multor monumente de arhitectura. Regimul comunist a folosit pretextul cutremurului pentru a demola o serie de cladiri considerate incomode, din varii motive.

Foto: Agerpres
Sursa: Agerpres