Șantajul emoțional și manipularea se regăsesc în multe dintre relații, situație in care unul dintre parteneri iși exercită controlul asupra celuilalt, urmărind intenționat să domine. O formă de manipulare psihologică care poate cauza o suferință emoțională semnificativă, îndoială de sine și confuzie poartă denumirea de gaslighting.
Cu toate că vorbim despre o relație de iubire (se poate regăsi și în alte forme de relaționare: familie, prieteni, mediu profesional), putem spune că avem de-a face cu un agresor și cu o victimă. Astfel, agresorul obișnuiește să folosească diferite tipuri de manipulare pentru a face victima să se îndoiască de amintirile, emoțiile și convingerile proprii. Se crează treptat o stare de anxietate, scăderea stimei de sine și se poate ajunge până la chestionarea stării sănătății mentale a persoanei asupra căruia se utilizează astfel de tehnici manipulative.
Unele tactici comune utilizate în gaslighting includ:
▪️Negarea sau distorsionarea adevărului: Gaslighter-ul poate nega anumite evenimente sau acțiuni, sau poate distorsiona adevărul pentru a face ca victima să își pună la îndoială amintirile. De asemenea, acesta minte în continuare, chiar dacă victima are dovezi care contestă clar realitatea care îi este prezentată.
▪️Retragerea informațiilor: Acesta ar putea reține informații cruciale sau detalii, determinând victima să își pună la îndoială propria înțelegere a unei situații. Aduce și argumente precum: “Și Mihai zice că ești dus/dusă cu capul.”
▪️Proiecție: Gaslighter-ul ar putea proiecta comportamentele, sentimentele sau deficiențele sale asupra victimei, determinând-o să se simtă vinovată sau responsabilă. “Din cauza ta am făcut asta” – nu iși asumă responsabilitatea niciodată.
▪️Subminarea încrederii: Acest lucru implică erodarea treptată a încrederii în sine a victimei, prin critică constantă, ironizare sau umilire.
▪️Izolarea victimei: Gaslighterii ar putea izola victimele de prieteni, familie sau alte surse de sprijin, făcându-le să depindă mai mult de agresor pentru validare și informații. De asemenea, aceștia pot discredita persoana în fața altora, pentru a crea o imagine în care victima este pusă într-o lumină proastă.
Cu ce situații asemanătoare v-ati întâlnit în relațiile voastre? Vă asumați vina pentru comportamentul greșit al celuilalt în mod constant? Nu reușiți să puneți limite pe care partenerul să le respecte? Simțiți că trebuie să faceți doar voi compromisuri și schimbări în viața voastră pentru binele relației?
Este important să recunoaștem semnele gaslighting-ului și, în cazul în care ne confruntăm cu aceasta, să căutăm sprijin din partea prietenilor de încredere, a familiei sau a profesioniștilor în sănătatea mentală. Înțelegerea și conștientizarea acestor tactici manipulative ne pot ajuta să ne protejăm împotriva comportamentului de gaslighting.
Mai multe articole semnate de Ioana-Lorena Marchiș puteți găsi accesând următorul link:
https://www.facebook.com/profile.php?id=100087801557217
Psiholog Ioana-Lorena Marchis
– Servicii de creare site web
