Primul evreu a ajuns în localitatea Ieud, Maramureș la începutul secolului al XVIII-lea. Acesta se ocupa cu fiertul horincii.

În 1840 în Ieud locuiau 130 de evrei, iar după 40 de ani, în anul 1880 trăiau 317 evrei. În anul 1910 numărul acestora atinge apogeul, ajungând la 410 suflete. Din cauza condițiilor sărăcăcioase foarte mulți evrei din Ieud au emigrat în alte orașe din imperiu sau chiar în America. La ultimul recensământ, cel din 1941, în Ieud trăiau 217 de evrei. Majoritatea evreilor se ocupau cu agricultura sau exploatarea forestieră.

Sinagoga din Ieud a fost ridicată prin anii 1810. Comunitatea de evrei din Ieud era arondată la cea din Dragomirești. Aceștia au avut un singur rabin în persoana lui Jehezekel Wiedmann.

În 19 mai 1944 evreii din Ieud au fost deportați din ghetoul din Dragomirești. Aceștia au ajuns în Auschwitz. Peste 90% dintre ei au fost uciși la sosire.

După eliberare doar 16 supraviețuitori s-au întors în comună, însă toți au ales să emigreze foarte repede.Azi, în Ieud, nu mai există niciun evreu.

Asociația Maramureș Heritage