În decembrie, încep să sosească cei mai generoşi Moşi, este vremea când Moş Nicolae, Moş Ajun şi Moş Crăciun vin la cei mici şi mari cu sacul plin de daruri, legende şi obiceiuri minunate. În 6 decembrie este prăznuit Sfântul Ierarh Nicolae, făcătorul de minuni. Să ne pregătim ghetuţele pentru o nouă minune a darurilor!
În decembrie, începe iarna, atât în calendarul oficial (1 decembrie), în calendarul popular (6 decembrie, Moş Nicolae) cât şi în calendarul astronomic (21 decembrie, ziua solstițiului de iarnă).
Comercial, decembrie este Luna Cadourilor, populată de personaje care nu vin cu mână goală, căci alături de cei trei moşi generoşi – Moş Nicolae, Moş Ajun şi Moş Crăciun – aleargă după daruri şi mămici, tătici, bunice şi bunici.
Primul Moş cu tolba plină este Moş Nicolae, despre care se spune că, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, vine la geamuri, vede copiii care dorm şi, dacă sunt cuminţi, le lasă dulciuri şi alte daruri în ghetuţe. Însă, tot el este acela care-i pedepseşte cu o nuieluşă pe cei leneşi şi neascultători.
Moş Nicolae nu se arată niciodată, iar povestea darurilor aduse pe furiş copiilor în această noapte a început acum foarte mult timp.
Sfântul Nicolae
Este un personaj real din hagiografia creştină, sărbătorit în calendarul bizantin, dar şi în cel latin, luteran sau anglican, în data de 6 decembrie.
În calendarul ortodox în această dată este prăznuit Sfântul Ierarh Nicolae, făcătorul de minuni.
Nicolae s-a născut în cetatea Patara din ţinutul Lichiei, astăzi Kocademre în Turcia, în jurul anului 280, într-o familie înstărită, iar numele său în limba greacă înseamnă „biruitor de popor”.
La moartea ambilor părinţi, Nicolae a moştenit întreaga avere şi a hotărât să o folosească pentru a ajuta cât mai mulţi oameni nevoiaşi şi a devenit astfel cunoscut pentru credinţa, zelul şi dragostea pentru semenii săi, şi în special pentru copii.
Creştinii acelor timpuri au păstrat memoria minunilor sale: readucerea la viaţă a trei copii omorâţi, a unui corăbier căzut de pe catarg, vindecarea unor boli incurabile, oprirea prin rugăciune şi post a furtunii de pe mare şi multe altele. Nicolae obişnuia să-i ajute pe oamenii săraci fără ştirea lor, iar dacă era descoperit de cineva, îl ruga să nu spună cuiva, ci mai degrabă să mulţumească lui Dumnezeu.