Papa Leon: Să nu pierdem nici o ocazie de a acționa cu iubire

Dragi frați și surori, bună ziua și o duminică frumoasă!

În Evanghelia de astăzi, Isus ne invită să ne gândim cum vom investi comoara care este viața noastră (cf. Lc 12,32-48). El spune: „Vindeți ceea ce aveți și dați de pomană” (v. 33). Ne îndeamnă să nu păstrăm pentru noi darurile pe care Dumnezeu ni le-a dat, ci să le folosim cu generozitate pentru binele celorlalți, în special al celor care au mai multă nevoie de ajutorul nostru. Nu este vorba doar de a împărți bunurile materiale pe care le avem, ci de a pune la dispoziția celorlalți talentele, timpul, iubirea, prezența și compasiunea noastră. Pe scurt, tot ceea ce în planul lui Dumnezeu face din fiecare dintre noi un bun neprețuit și irepetabil, un bun viu și care respiră, trebuie cultivat și investit pentru a crește. Altfel, aceste daruri se usucă și își pierd valoarea, sau ajung să fie luate de cei care, ca hoții, le smulg ca pe ceva care trebuie pur și simplu consumat.

Darul lui Dumnezeu care suntem noi nu este făcut pentru a fi folosit în acest fel. Avem nevoie de spațiu, libertate și relații pentru a ne împlini și a ne exprima. Avem nevoie de iubire, care singură transformă și înnobilează fiecare aspect al existenței noastre, făcându-ne din ce în ce mai asemănători cu Dumnezeu. Nu întâmplător Isus rostește aceste cuvinte în timp ce se îndreaptă spre Ierusalim, unde se va jertfi pe cruce pentru mântuirea noastră. Faptele de milostivire sunt banca cea mai sigură și mai profitabilă în care putem încredința comoara existenței noastre, pentru că acolo, așa cum ne învață Evanghelia, cu „două monede mici” chiar și văduva săracă devine cea mai bogată din lume (cf. Mc 12,41-44).

În acest sens, Sfântul Augustin spune: „Dacă ai da o măsură de cupru și ai primi o măsură de argint, sau o măsură de argint și ai primi una de aur, te-ai bucura de norocul tău. Ceea ce dai se va transforma cu siguranță; nu este aur, nu este argint, ci viața veșnică ce va veni în calea ta” (Predica 390, 2, PL 39, 1706). Și explică de ce: „Se va transforma, pentru că tu însuți te vei transforma” (ibid). Pentru a înțelege ce vrea să spună cu aceasta, ne putem gândi la o mamă care își îmbrățișează copiii: nu este ea cea mai frumoasă și cea mai bogată persoană din lume? Sau la un cuplu, când sunt împreună: nu se simt ei ca un rege și o regină? Ne-am putea gândi multe alte exemple.

De aceea, oriunde ne-am afla, în familie, în parohie, la școală sau la locul de muncă, să încercăm să nu pierdem nici o ocazie de a acționa cu iubire. Aceasta este vigilența pe care Isus o cere de la noi: să creștem în obiceiul de a fi atenți, disponibili și sensibili unii față de alții, așa cum El este față de noi în fiecare moment. Frați și surori, să încredințăm Mariei această dorință și această responsabilitate: ca ea, Steaua Dimineții, să ne ajute să fim „paznici” ai milostivirii și ai păcii într-o lume marcată de multe diviziuni. Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea ne-a învățat aceasta (cf. Veghe de rugăciune pentru a XV-a Zi Mondială a Tineretului, 19 august 2000). Și, într-un mod frumos, au făcut-o și tinerii care au venit la Roma pentru Jubileu.

După Angelus, Sfântul Părinte a spus următoarele:

Dragi frați și surori, să continuăm să ne rugăm pentru încetarea războaielor. A 80-a aniversare a bombardamentelor de la Hiroshima și Nagasaki a trezit în întreaga lume refuzul necesar al războiului ca mijloc de soluționare a conflictelor. Cei care iau decizii să țină întotdeauna cont de responsabilitatea lor pentru consecințele alegerilor lor asupra populațiilor. Să nu ignore nevoile celor mai slabi și dorința universală de pace. În acest sens, felicit Armenia și Azerbaidjanul, care au semnat Declarația comună de pace. Sper că acest eveniment va contribui la o pace stabilă și durabilă în Caucazul de Sud.

În schimb, situația populației din Haiti este din ce în ce mai disperată. Se succed știrile despre omoruri, violențe de tot felul, trafic de ființe umane, exiluri forțate și răpiri. Fac un apel din toată inima către toți cei responsabili pentru eliberarea imediată a ostaticilor și cer sprijinul concret al comunității internaționale pentru crearea condițiilor sociale și instituționale care să permită haitienilor să trăiască în pace.

Vă salut pe toți, credincioși din Roma și pelerini din diferite țări, în special cei din Woodstock, Georgia, din Statele Unite, și cei din Dieceza Down & Connor din Irlanda. Salut membrii Operazione Mato Grosso, din diferite orașe italiene, și grupurile parohiale din Stezzano, Medole și Villastellone. Vă mulțumesc tuturor pentru prezența și rugăciunile voastre. Duminică bună!