Duminică Polonia reintră în regim național de proteste. După cum e ușor de ghicit, Protestul Femeilor, relansat la sfârșitul lunii octombrie, nu a dispărut, ci doar s-a adaptat condițiilor de pandemie. În tot acest timp, mișcarea Greva Femeilor a continuat cu proteste locale și sporadice, uneori întâmpinate de răspunsul violent al poliției. Între timp, guvernul Morawiecki nu a mai publicat decizia Curții Constituționale cu privire la interzicerea cvasi-totală a avortului, menținând o stare generalizată și suplimentară de tensiune în societate.
În mod cât se poate de simbolic, protestul de duminică are loc pe 13 decembrie. Pentru polonezi, ziua de 13 decembrie are o semnificație aparte, în sensul trist al cuvântului. Este data la care în 1981 a fost instituita Legea Marțiala a generalului Jaruzelski. Milioane de polonezi urmau să trăiască într-un regim al persecuțiilor și torturii până în iulie 1983. Pentru polonezi, în fiecare an, ziua de 13 decembrie e o zi a comemorării victimelor comunismului și a condamnării opresiunilor regimului comunist. Este ziua în care era bătut încă un cui în sicriul regimului comunist polonez.
De aceasta dată, mișcarea Greva Femeilor (Strajk Kobiet) va instrumentaliza memoria zilei de 13 decembrie pentru a continua protestul împotriva actualei guvernări a partidului Lege și Justiție. Ceea ce este cu totul special în acest ultim val de proteste în Polonia este schimbarea sociologiei sau a componenței masei de protestatari. O parte considerabilă a protestatarilor sunt fete sau adolescente, multe din ele în vârstă de 14-18 ani. O bună parte din ele nu își aduc aminte de protestele din 2016-2017, sau cu atât mai mult nu își aduc aminte de guvernele Coaliției Civice de până în 2015, însă au o perfectă înțelegere a Protestului Climatic, de exemplu, la care au participat cu un an în urmă.
Suntem, așa cum o afirmă mulți sociologi polonezi, în mijlocul unei revoluții sociale, de emancipare în Polonia. Din punctul acesta de vedere, mulțumiri îi sunt aduse, din partea liderilor de opinie, lui Jarosław Kaczyński și Partidului Lege și Justiție, fiindcă au activat politic un enorm bazin social. Impactul se vede deja în sondaje, în care partidul de guvernare nu își mai revine de peste o lună și jumătate, fiind la cel mult 25-30% încredere.
Într-o logică similară se înscrie și relația cu Biserica Catolică, care a susținut tot timpul înăsprirea legii anti-avort, dar și încălcarea drepturilor fundamentale de exprimare atunci când a fost vorba despre minoritatea LGBT și dezbaterile despre rolul familiei în societate. Conform datelor pentru 2020 publicate de Google, cel mai frecvent căutat termen în acest an în Polonia este „apostazie” sau renunțare publică la credință. Polonezii, și mai ales polonezele, resping în număr tot mai mare și fără precedent Biserica Catolică drept autoritate spirituală, iar Greva Femeilor corelează strâns cu acest trend social.
Așadar, duminică, Strajk Kobiet sau mișcarea Greva Femeilor va protesta în peste 300 de localități, în special orașe mari și mici, dar și în zona rurală. Probabil protestul va fi comparabil cu cel de la sfârșitul lunii octombrie, atunci când au protestat peste o jumătate de milion de polonezi în toată țara.
– Servicii de creare site web
