Istoria acumularii averii celui mare latifundiar din Maramuresul sfarsitului de secol XIX, Pop Simon, fost prim-pretor al plasei Viseu, porneste de la bunicul acestuia, preotul ortodox al carui nume l-a purtat pana la moarte, in anul 1920. Protopopul Simion Pop a fost un roman neaos, inchis pentru crezul sau, la jumatatea secolului al XIX-lea in temnita de la Muncaci, care apoi la 1860 a fost unul dintre intemeietorii „Asociatiunii pentru cultura poporului roman din Maramures”. Preotul Simion Pop din Petrova a murit ducand cu el nemultumirea ca fiul sau, Sigismund Papp, si mai apoi toti descendentii acestuia nu i-au impartasit idealurile privind renasterea nationala a romanilor din Maramures, acceptand compromisul suprem al maghiarizarii familiei lor, de buna voie, din interese personale si exclusiv financiare.
Un insemnat publicist al vremii, Alexandru Filipascu, explica in scrierea „Instrainarea unor familii si averi maramuresene” ca aceste maghiarizari voluntare ale unor maramureseni erau facute din interesul asigurarii protectiei guvernatilor si a inaintarii in functii publice. Fiul preotului ortodox roman Simon Pop si-a schimbat numele in Sigismund Papp si a devenit prim-pretor in plasa Petrova. Sigismund era casatorit cu o anume Ema Schrater si a avut patru copii: Ema, care s-a casatorit cu doctorul maghiar Munkacsy Pal, Irma, casatorita cu profesorul Jonas Odon, Arpad – mort in timp ce era student – si Simon, viitorul prim-pretor al plasei Viseu si cel mai bogat latifundiar din vechiul Maramures.
Adevarul despre averea lui Papp Simon
Pentru atingerea scopurilor sale de preamarire, Simon Papp a slujit impreuna cu familia sa cauza ungureasca, noteaza publicistul Alexandru Filipascu, el zdrobind cu ajutorul jandarmilor opozitia romaneasca ce-l sprijinea in alegeri pe contracandidatul prefectului Iuliu Vint, avocatul Corneliu Batin. Dupa alegeri, ca recompensa pentru prestatia sa electorala, satrapului Papp Simon i s-au tolerat „toate banditismele savarsite in averile erariale, composesorale si comunale, reusind sa-si creeze o avere de mai multe zeci de mii de jugare”.
La moartea sa, conform unui raport al Comisiunii Judetene de expropriere din 20 noiembrie 1922, prim-pretorul Viseului, Papp Simon, pe langa o avere impresionanta, constituita din case de locuit, gatere, fabrici de lemn, mine, vararii, laptarii, mori, stuparii, o cariera de piatra, un aparat de tesut lana, o cale ferata industriala si o uzina electrica, precum si numeroase animale, detinea si terenuri care se intindeau pe 22.570 de jugare cadastrale, adica aproximativ 13.000 de hectare. Din acestea, putin peste 10.000 erau ocupate de paduri, restul fiind gradini, pasuni si terenuri agricole sau neproductive.
Astazi, mare parte din aceasta avere ii va reveni unui miliardar roman, fara niciun grad de rudenie cu satrapul Papp Simon. Afacerea retrocedarii averii lui Pop Simonoaie, cum este cunoscuta sotia acestuia de catre localnici, figureaza si intr-un raport recent si detaliat al Curtii de Conturi care developeaza un mecanism cvasigeneral prin care toate abuzurile savarsite in procesul de reconstituire a drepturilor de proprietate se deconteaza in final pe seama proprietatii publice.
Influenta si disparitia clanului Papp
Papp Simion, fiul lui Zigmond, asa cum era trecut in actele vremii tatal sau, nascut in Petrova, s-a casatorit in Sighet, inaintea Craciunului din anul 1894, la 22 decembrie, cu Iulia Iren Maria Man, fiica avocatului Man Vasile din Viseu de Jos, devenit Man Laszlo, dupa maghiarizarea voluntara. La acea vreme, Iren avea 20 de ani.
Din casatoria lor, sfarsita 26 de ani mai tarziu cu moartea lui Simon Papp, n-au rezultat copii, insa perceptia publica este ca familia prim-pretorului plasei Viseu a adoptat cei trei copii ai surorii lui Iren, Isidora, casatorita cu sarbul Zsiva. In fapt, conform certificatului de deces al ultimei nepoate a lui Papp Iren, numita de localnici Irina sau Simonoaia, rezulta ca infierea nu a fost legalizata, la numele parintilor fiind inscrisi nu Simon si Iren Papp, ci Isidora si Zsiva Zsivanovics.
La doar doi ani de la moartea fostului prim-pretor al plasei Viseu, in Romania a avut loc reforma agrara, insa, in mod ciudat, familia lui Papp Simion, condusa, cu mana de fier, de frumoasa Iren Papp, a scapat de expropriere, statul luandu-i doar o mica parte din pasuni, pe care, de altfel, i le-a platit cu 300 de lei pe jugarul expropriat.
Conform publicistilor mentionati, meritul eludarii exproprierii terenurilor clanului Papp le-a revenit unor rude si fosti angajati si parteneri de afaceri ai prim-pretorului, respectiv verisorii ei, deputatul Man Zoltan si avocatul Man Elemer, avocatul familiei, Ioan Coman, si rudele acestuia, notarul comunal Koman Stefan si prim-pretorul plasei Viseu, Koman Gyula. Totul s-a intamplat, in principal, cu complicitatea presedintelui Comisiunii Judetene de Expropriere, consilierul Curtii de Apel Nicolae Mihaescu, si a influentului verisor al lui Iren Papp, deputatul Man Zoltan. Motivatia lasarii in posesia vaduvei lui Papp Simon a peste 75% din terenurile detinute a constat in faptul ca familia Papp detine cea mai frumoasa gospodarie din judet si ca altfel aceasta s-ar distruge.
Scapat de expropriere, clanul Papp Simon nu a scapat si de necazuri. In 17 iunie 1947, nepotul pe care-l crestea Papp Iren si despre care se afirma ca ar fi fost adoptat de latifundiar, numit Papp Simon Junior, vrea sa treaca ilegal in Ungaria si este impuscat mortal de graniceri.
La doar un an de la decesul nepotului lui Simonoaia, comunistii nationalizeaza terenurile detinute de clanul Papp si pastrate pana atunci de Simonoaie. Aceasta, impreuna cu fiica ei Olga, casatorita cu Fonai Ioan din Remetea, pleaca in Bucuresti, unde aveau o casa in centru, pe strada Andrei Muresanu, insa la scurt timp, in vara anului 1950 comunistii nationalizeaza imobilul. In 1957, moare si una din cele doua nepoate pe care le-a crescut, Zora, casatorita cu Ioan Urdea, iar in 6 august 1962, sotia fostului latifundiar intra in coma cerebrala si moare. Iren Papp avea atunci 86 de ani, iar in casa de pe strada Andrei Muresanu avea sa ramana ca si chiriasa nepoata pe care a crescut-o, Olga Fonai.
Ultima persoana numita descendenta a clanului Papp Simon, Olga Fonai, nascuta in Rodna – Bistrita-Nasaud, in 3 octombrie 1897, bolnava de arteroscleroza sistemica, a murit in 19 martie 1986, la Spitalul Colentina din Bucuresti, la varsta de 88 de ani. Pe certificatul sau de deces, la numele parintilor sunt inscrisi Isidora si Zsiva. Cauza mortii: infarct celebral cauzat de bronhopneumonie.
Mostenitoarea… testamentara si contestatarii
Cu sapte-opt luni inainte de decesul Olgai Fornai, in casa nationalizata de pe strada Andrei Muresanu din sectorul 1 al Capitalei, care i-a apartinut lui Iren Papp, devenita in buletin Irina Pop, s-a mutat Rodica Marian, o femeie care pe atunci avea 44 de ani, nascuta in Ocna Mures, judetul Alba. Dupa ’90, aceasta a sustinut, pe baza unui testament olograf datat cu 49 de zile inaintea mortii lui Olga Fornai, ca este mostenitoarea acesteia si ca este indreptatita sa primeasca intreaga avere a latifundiarului Papp Simon.
“Subsemnata Fonai Olga, domiciliata in Bucuresti, strada Andrei Muresan nr. 4, dispun ca toate bunurile care vor mai exista la moartea mea sa fie luate de Rodica Marian care m-a ingrijit si ma ingrijeste si de care m-am atasat sufleteste. Acest act de dispozitie l-am scris si semnat astazi, 29 ianuarie 1986”, se consemneaza pe acea coala de notes.
Unul dintre colocatarii casei in care a locuit nepoata fostului prim-pretor al Viseului, Horia Adrian Flamand, care locuia acolo din 1980, a dat ulterior o declaratie autentificata de Biroul notarial Mone si Andrei, conform careia Olga Fornai era lipsita de discernamant la momentul la care se presupune ca ar fi scris testamentul – pe langa constarile persoanle, el a argumentat cu o intamplare petrecuta in 1982, cand batrana a confundat soba cu dulapul si si-a aprins hainele, focul fiind stins de sotia lui si de o alta vecina. Mai mult, Flamand sustine ca aceasta era intr-o stare de sanatate precara, nu se putea deplasa, nu putea deschide geamul, implicit nu putea scrie.
O alta persoana apropiata de Olga Fornai, Stana Marcu, a declarat in fata notarului ca, la rugamintea nasei sale a avut grija de Olga Fornai timp de 15 ani, pana in noiembrie 1985 cand Rodica Marian, carese mutase in casa acesteia dupa un schimb de apartament, i-a interzis sa o mai viziteze. Stana Marcu sustine ca, intr-o zi, Olga Fornai i-a povestit plangand ca i-au fost luate de pe perete o icoana si un tablou de patrimoniu, si ca a vazut ca locurile de pe perete ocupate de acestea erau goale. Ea a mai declarat ca batrana i-a spus ca Rodica Marian si sotul ei, Valeriu Viorel Giodic, o infometau numai ca sa oblige sa le lase lor averea. De asemenea, si Stana Marcu a sustinut ca Olga Fornai nu mai putea sa scrie la momentul la care se presupune ca ar fi fost scris testamentul.
Faptul ca aceste declaratii au servit intr-un proces intre Victor Rondolean, din Sighisoara, nepotul surorii sotului lui Zora, sora Olgai Fornai, – adica o ruda de gradul IV cu o presupusa descendenta a lui Papp Simon -, care contesta dreptul de mostenire al lui Rodica Marian poate ridica semne de intrebare privind veridictatea acestora.
Insa, peste aceste declaratii exista si o expertiza de specialitate a unui renumit medic. Doctorul Vladimir Belis, medic primar de medicina legala si anatomie patologica, a facut un raport si a concluzionat: “Bolile grave circulatorii cerebrale de care suferea numita Fonai Olga, in varsta de 88 de ani, au o evolutie indelungata si induc treptat in ultimii ani pierderea globala a capacitatii psihice si implicit a capacitatii pshice de exercitiu. Se poate stabili de o maniera indubitabila din punctul de vedere al expertizei medico-legale psihiatrice ca numita Fonai Olga era lipsita, cu 49 de zile inainte de deces, de capacitatea psihica de exercitiu (discernamant abolit)”.
In afara bolilor cerebrale de care suferea nepoata sotiei lui Papp Simion, pe lunga lista a afectiunilor determinate in urma examenelor medicale efectuate in martie 1986, la internarea in Spitalul Colentina, se disting: lacunarism cerebral (un sindrom cauzat de dezintegrarea unor zone ale masei cerebrale, ca urmare a insuficientei circulatorii) – pentru o mai buna intelegere, un specialist a definit in limbaj mai accesibili acest sindrom spunand „creierul e svaiter” si casexia – o stare de slabiciune profunda cauzata de o denutritie foarte importanta a organismului.
Totusi, desi toate acestea au dus la numeroase cercetari, inclusiv a Directiei Nationale Anticoruptie, solutia a fost ca testamentul olograf a fost scris de Olga Fornai si ca Rodica Marian este mostenitoarea bunurilor lui Papp Simion, Papp Iren, Papp Simion Junior si Olga Fornai. Procesul dintre urmasul de a patra spita dupa Zora, casatorita cu avocatul Ionel Urdea, si Rodica Marian a fost stins, oamenii s-au inteles asupra faptului ca acesta, respectiv Victor Rondolean sa primeasca ceea ce i se cuvine dupa Zora Urdea, iar mostenitoarea lui Olga Fornai sa primeasca tot restul averii colosale lasate de Papp Simon, inclusiv cladirea in care functioneaza Primaria Viseu de Sus si parcul orasenesc.
“In perioada cand am avut procese noi am incercat sa obtinem date despre testamentul olograf, am incercat ca sa… pentru ca ni s-a parut indoielnic testamentul, cunoscand faptul ca, din acte, certificatul de deces, ca un om cu o luna jumate inainte de muri, stiind ca a fost paralizata si ca era foarte slaba putea sa scrie… am cerut si la IML starea de sanatate a doamnei Fonai Olga si ni s-a trimis un raport de la profesorul universitar Vladimir Belis in care scrie c din protocolul de necropsie a rezultat faptul ca doamna avea cardiopatie ischiemica, lacunism cerebral, casexie. Am incercat sa nu pierdem aceasta primarie. Dar pana la urma instanta a decis, i-a fost retrocedata doamnei Marian Rodica. Casa n-a fost pe Fonai Olga niciodata, casa a fost pe Pop Simonoaie, Pop Irina” Eudochia Rohnean, compartiment agricol – Primaria Viseu de Sus.
Primele retrocedari
Inainte de a afla povestea celei mai mari retrocedari de padure din Maramures si modul in care itele mostenitoarei testamentare Rodica Marian s-au intrepatruns cu interesele miliardarului Dan Adamescu, aflam cum a ajuns fosta vila in stil baroc a prim-pretorului Papp Simon de Viseu, construita intre anii 1870-1890, sa produca lunar 7.000 de lei pentru bucuresteanca nascuta in Ocna Mures.
“Marian Rodica a facut o notificare, la biroul executorului judecatoresc in Viseu de Sus, pentru cladirea in care functiona primaria orasului. Noi am dat o dispozitie de respingere, pentru ca n-a prezentat actele (extrase CF, certificat de mostenitor pentru cladirea respectiva). Greseala a fost ca fata de la registratura nu i-a trimis dispozitia cu confirmare de primire, doamna a contestat faptul ca ea n-a primit dispozitia pe care putea sa o atace in 30 de zile si a solicitat o noua dispozitie de respingere. Comisia Legii 10 i-a respins doamnei Marian Rodica notificarea de restituire in natura a imobilului in care functiona primaria. Doamna a actionat in instanta la contenciosul administrativ dispozitia primarului, instanta din baia Mare si Cluj i-au acceptat plangerea si cladirea primariei a trebuit retrocedata”, a explicat reprezentanta Primariei Viseu de Sus, Eudochia Rohnean.
Fostul primar al orasului, Vasile Ciolpan, sustine ca a incercat sa faca precontract cu Rodica Marian, pentru a putea solicita bani pentru achizitia vilei de la rezerva guvernului. ţAm fost impiedecat pentru ca s-a imputernicit domnul Coman Vasile, actualul primar, sa continue procesul. Si stiam ca nu exista nicio sansa sa se castige – existau documente semnate si de notarul general al Romaniei, pentru legalitate. Si s-a pierdut. Cat am fost eu primar am platit chirii retroactive de vreo 1,6 miliarde de lei vechi. Acuma s-a mai platit pe ultimii doi-trei ani vreo 2-3 miliarde de lei vechi. In loc ca acesti bani sa se duca in valoarea cladirii, platim chirie ca fraierii. Din ambitii politice. Chiria respectiva intra in contul lui Marian Rodica despre care nici eu nu cred ca-i mostenitoare”, a declarat Ciolpan.
Pe langa miliardele de lei vechi incasate ca si chirie retroactiva pentru cladirea in care activeaza Primaria Viseu de Sus, o alta proprietate care a intrat in posesia lui Rodica Marian a fost casa de pe strada Andrei Muresanu, situata in centrul Bucurestiului, desi acesta figureaza in documentele vremii ca fiind nationalizata nu de la Olga Fonai, ci de la Olga Fonci. Neinteresandu-se nimeni dintre cei platiti de stat pentru pastrarea proprietatilor sale, casa a intrat in posesia familiei femeii recompensate pentru atasamentul aratat. De asemenea, parcul orasului Viseu de Sus, o suprafata de sub 2 hectare, i-a adus mostenitoarei testamentare a lui Olga Fornai actiuni la Fondul Proprietatea.
Obiectivul principal: padurea
In pofida legendelor si a multitudinii de cifre aruncate iresponsabil pe piata publica a informatiilor, se stie (daca se doreste) exact cantitatea de padure pe care o detinea latifundiarul Papp Simon si apoi urmasa acestuia, Papp Irina: din terenul de 22.570 jugare cadastrale si 504 stanjeni patrati, echivalentul a 13.035 hectare, padurea era in suprafata de 17.950 de jugare, adica putin peste 9.000 hectare, care erau situate in Borsa (parte din aceasta fiind astazi pe teritoriul comunei sucevene Carlibaba), Viseu si Leordina. Padurea a fost solicitata sa i se retrocedeze lui Rodica Marian.
“Cazul padurilor familiei Simon, Pop Simonoaie, cum se cunoaste in comun, a inceput odata cu depunerea cererilor, in 2005, in baza legii 247, cand au ajuns dosarele la comisia judeteana. Fiind un caz cu suprafete foarte mari de padure, in afara de actele de la dosare, am scos si noi toate documentele de la cartea funciara de la Viseu, ca sa stim ca avem o baza pe care sa ne facem niste calcule. Atunci am observat urmatoarele aspecte: cazul Marian Rodica pornea ca si filiatie dupa un testament, dupa Fonai Olga. Calculand toate suprafetele lui Fonai Olga din CF-uri rezulta 1.680 de hectare. Ei au cerut 9.000-10.000 de hectare. In Comisia judeteana a fost dat invalidare, din cauza testamentului si filiatiei. Semnele de intrebare au fost: acel testament, care spune ca-i lasa totul, ce va ramane dupa moarte, certificatele de mostenitor unde era scris un scrin, o masa si nicio legatura si nicaieri nu era vorba despre paduri. Funai Olga a murit in ’86, iar atunci nu era proprietara de padure ca sa zica ca lasi prin testament ceva ce n-a avut”, a explicat rationamentul Darius Dobra, reprezentantul Directiei Silvice Maramures.
Oficialii silvici, dar si reprezentantii Institutiei Prefectului si ai Primariei Viseu, decidenti in comisiile de fond funciar judeteana, respectiv locala, sustin ca desi solicitarea ridica mari semne de intrebare prin solicitant, si suprafetele cerute si amplasamentele acestora sunt mai mari si favorabile mostenitorilor testamentari. Insa toti oficialii vorbesc de decizii ale instantelor de judecata, conform carora padurea lui Papp Simion, Simonoaia din Viseu, trebuia sa-i fie retrocedata femeii fata de care nepoata acesteia dezvoltase atasament.
“S-au dus in instanta si au venit cu sentinta. Instanta a acceptat testamentul, a acceptat certificatele de mostenitori – care au fost mai multe, de cate ori a trebuit s-a facut cate unul -, si s-a pus problema, la un moment dat, sa se aplice sentinta judecatoreasca. Pe langa faptul ca instanta i-a dat toata averea lui Pop Simon, nu doar a lui Fonai Olga, care sunt inscrise distinct in CF-uri, nici n-au fost corelate suprefetele de pe judetul Maramures cu cele de pe judetul Suceava, prin instanta. Daca facem astazi o suma a suprafetelor pe instantele de pe Suceava cu cele de pe Maramures se depaseste toata averea dinainte de 1948! Aritmetic, este o suprafata mai mare”, a mai explicat Dobra.
Fostul primar al Viseului a contestat si el testamentul lui Marian. “Si azi il contest! Dar fiind hotarare definitiva, irevocabila… A trecut prin furcile caudine a DNA-ului, am facut multe verificari, expertize, nu mai aveai ce sa faci. Trebuia sa le aplicam legea, ca altmiteri faceam puscarie”, a precizat Vasile Ciolpan.
Saptamana viitoare aflam cum a castigat Rodica Marian, prin „atasament”, paduri de sute de milioane de euro, care este legatura dintre ea si miliardarul Dan Adamescu, cum s-a rasfrant in Maramures efectul Carlibaba – al unei retrocedari care valoreaza 15 milioane de euro -, cum s-a incercat si de ce nu s-a reusit ca mostenitorii testamentari contestati, dar pana la urma acreditati de toate instantele si institutiile de cercetare, sa fie pusi in posesie pe una din cele mai valoroase paduri din Romania, ce presiuni se fac in cazul celei mai marti retrocedari de padure din Maramures, si ce propun specialistii Curtii de Conturi a Romaniei sa se faca in privinta cumpararii drepturior litigioase ale retrocedarilor misterioase, incriminate la nivel guvernamental, dar care vor fi posibile cu si mai negative efecte dupa adoptarea noului Cod Silvic.
Sursa: Catalin Vischi