Antrenorul Ion Craciun a preluat echipa Minaur in vara lui 2009. Sub conducerea sa, Minaur a inregistrat cinci victorii, un egal si 11 infrangeri in sezonul 2009/2010. Echipa ocupa in momentul om careCraciun si-a reziliat contractul cu Baia Mare locul 10. De aceasta data, Ion Craciun s-a aflat in oras din postura de adversar al Minaurului, fiind tehnicianul liderului HCM Constanta. Chestionat despre gruparea Valea Rosie, zambetul tehnicianului a tradat nostalgii dincolo de cuvintele rostite…
– Prima reintalnire cu spectatorii Minaurului, cu care ati avut o relatie destul de capricioasa…
– Poate ca, pana la urma, oamenii au apreciat ca eu n-am venit in Baia Mare sa-mi fac nu stiu ce… monetar, ci am venit sa fac handbal. Am venit cu sufletul, asa cum am spus atunci, dar putini m-au crezut. A trebuit sa plec pentru ca nu puteam sa vad jucatori nemultumiti, pe care eu trebuia sa ii pun la munca si, ati vazut si dumneavoastra, rezultatele nu au fost cele asteptate si a trebuit sa-mi vad de drum si sa nu mai atarn si eu de caruta. Imi pare nespus de rau, dar viata merge inainte, fiecare pe drumul lui…
– Cum ati regasit echipa?
– Este o echipa de tineri, la care trebuie sa se munceasca foarte-foarte mult. Mie mi-ar placea sa muncesc la o echipa tanara. E deosebit de greu, e adevarat, pentru ca se cere performanta si aici, in Baia Mare, nu se asteapta. Si daca nu astepti , nu ai putina rabdare, sigur antrenorul va ceda: pentru ca se lucreaza in stres si e foarte greu. Dar daca se va avea rabdare, atunci va fi bine, pentru ca sunt cativa tineri de perspectiva: este Popescu, pe care il stiu; am vazut pe pivot doi pusti destul de legati si cred ca sunt de perspectiva amandoi; sunt extremele amandoua ( Asoltanei ar trebui sa confirme, el inca nu mi-a aratat ca s-a maturizat in handbal; Cimpan a evoluat destul de bine) si am vazut si un portar tinerel, care pare si el de perspectiva; este Pertea, mai este Bursuc. Este mult de munca, foarte mult de munca, dar este bine ca exista material. Acum trebuie putina intelegere si pentru jucatori, si pentru antrenori.
– Ati avut o perioada nu neaparat fericita la Minaur si nici plecarea nu a fost tocmai cu zambetul pe buze. Va intreb, totusi, daca va e dor de ceva din perioada Minaurului?
– Atunci cand echipa era multumita, poate va aduceti aminte, am facut cateva jocuri extraordinare: jocul cu Steaua, meciul de la Timisoara, atunci am simtit caldura publicului din Baia Mare, chiar daca au fost spectatori care au acceptat greu un antrenor din alta parte, atunci eu m-am simtit extraoridnar. O sala plina… Mi-aduc aminte de meciul cu Satu Mare: o sala care a trait alaturi de echipa. Nu vezi asa ceva in multe locuri de la noi din tara. Nu poti uita astfel de momente! Asa ca eu am si momente placute de care sa imi aduc aminte din Baia Mare!
Foto: Ion Craciun (c) eMaramures.ro.
Sursa: Ramona-Ioana Pop
– Servicii de creare site web
