Primul organism viu semi-sintetic din lume, care largeste astfel spectrul vietuitoarelor din natura, a fost creat recent de oamenii de stiinta americani, potrivit unui studiu publicat miercuri in revista Nature. Informatia genetica a tuturor organismelor vii este scrisa in ADN-ul lor sub forma unui lant de patru molecule de baza – sau „litere” -, ce constituie alfabetul vietii: adenina (A), timina (T), guanina (G) si citozina (C). In structura de elice dubla a ADN-ului, descoperita in urma cu 60 de ani de James D. Watson si Francis Crick, aceste litere sunt organizate in doua perechi de baze: A-T si C-G.
Ideea de a imbogati acest alfabet al vietii cu perechi de baze care nu exista in natura nu este una noua.
Cercetatorii condusi de Floyd Romesberg de la Intitutul Scripps din La Jolla, Statele Unite, care lucreaza la acest proiect de la sfarsitul anilor ’90, au descris miercuri in studiul publicat in revista Nature primul exemplu de organism viu semi-sintetic, capabil sa gazduiasca in ADN-ul sau o pereche de baze artificiala.
„Doar doua perechi de baze ale ADN-ului, A-T si C-G, codeaza toata diversitatea vietii de pe Terra. Ceea ce am facut noi, un organism ce contine de o maniera stabila aceste doua perechi de baze, plus o a treia pereche, nu exista in stare naturala”, a explicat coordonatorul studiului.
Cercetatorii au dezvoltat mai intai o noua pereche de baze, pe baza a doua molecule denumite d5SICSTP si dNaMT. Ei au sintetizat apoi un fragment de ADN circular, o plasmida, continand cele trei perechi de baze, si l-au inserat in celulele unei bacterii Escherichia coli.
Spre marea lor surpriza, cercetatorii au constatat ca aceste celule de E. coli pot sa multiplice in mod corect ADN-ul semi-sintetic astfel creat. Ei au trebuit totusi sa le dea o mana de ajutor, gasind un „transportor” – furnizat de o specie de microalge – pentru a importa artificial noile blocuri de constructie moleculara in interiorul celulelor.
Aceasta limita ar trebui sa ii linisteasca pe scepticii care se tem de emergenta necontrolata a unor noi forme de viata, spun savantii americani. Transportorul actioneaza intr-adevar ca un intrerupator: fara el, noile baze dispar din genomul celulei.
„Tentativele de a extinde alfabetul genetic pun sub semnul intrebarii, de o maniera curajoasa, ideea naturii universale a ADN-ului si se expun potential in fata criticilor despre intelepciunea unui astfel de demers„, au declarat Ross Thyer si Jared Ellefson, cercetatori la Universitatea Texas, intr-un editorial publicat tot in revista Nature.
Biologia sintetica ar putea avea numeroase aplicatii interesante, potrivit oamenilor de stiinta, precum productia de noi medicamente si inventarea unor noi forme de nanotehnologii.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
