Vezi GALERIE FOTO
Pentru a putea admira rasaritul soarelui, se porneste inspre Preluca Veche in zorii zilei. In Grosi ciresele de Mai sunt aproape parguite. Catre Copalnic Manastur, negurile plutesc vaporoase la inaltime sau stagneaza laptoase la sol. Pajistile debordeaza de florile brostesti galben portocalii, intercalate cu cele roz de florile cucului si cu seminte alb-globulare de papadii.
In dreapta, dupa Copalnic, se observa raul Cavnic ce intra in defileul sau spre confluenta cu Lapusul, Dealul Copalnicului si ascendenta spre est, Culmea Preluca, cu o cota maxima de altitudine in Dealul Florii.
Din Copalnic Manastur, la iesirea spre Rusor, se abandoneaza soseaua ce duce prin Cernesti in Targu Lapus, se suie la dreapta, pe un asfalt ingust, iar apoi pe macadamul distrus al unui drum de fapt reabilitat cu fonduri SAPARD.
Neguri plutinde deasupra raului Lapus
Drumul urca in volte, apoi trece pe la poalele unei poieni abrupte ce coboara spre N din dealul Florii. Soarele deja rasarit obliga la repetate opriri. Se simte briza calda de munte, incarcata de dulcele miresme ale numerosilor salcami de curand infloriti, spre bucuria pasionatilor apicultori din zona.
Aici se deschid perspective splendide spre vatra localitatii Copalnic Manastur apoi in amontele raului Cavnic, de la Vad catre satele Laschia, Plopis, Surdesti sau Cernesti, Ciocotis, Fanate, localitati feeric scaldate in soarele generos.
Se ajunge intr-o sa din Dealul Manasturului, iar de acolo se urca la stanga Culmea Preluca, trecand peste Dealul Florii, dupa care drumul coboara spre o bifurcatie. De pe dealul Florii, panorama vestica este fascinanta si asta datorita mestecenilor, fagilor uriasi cu coroane perfect rotunjite, vetrelor satelor punctate de sulitele argintii ale bisericilor din Preluca Noua, Aspra, Dealul Pitigaii apoi deschiderii spre Valenii Somcutei, Fericea, varful Plesa, Prasnelu Varaiului si Prasnelu Valisoarei, la granita judetelor Maramures si Salaj.
Spre S meandrele laptoase de neguri acompaniaza raul Lapus, iar mai departe, altele plutesc deasupra cursului Somesului intre Ileanda, Rastoci catre Letca.
Spectacol de neguri si soare dincolo de Valea Arinului
In pajistea de pe langa drum se observa orhidee alb-crem intercalate cu exemplare ciclamen-visinii din specia poroinic. Nu lipsesc floricelele cu tulpini alb-paroase numite popular parpian ori siminic, ce seamana intr-un fel cu florile de colt. Pe taluzurile insorite, cu sol fertile, a inceput sa infloreasca barba caprei sau tata caprei. Galben portocalii, ele par niste flori ale soarelui in miniatura.
Un extraordinar spectacol de neguri si soare se desfasoara dincolo de Valea Arinului, la S de Dealul Pietris, in depresiunea Targu Lapus si mai departe spre varful Hudin , Arcer, Tibles si Bran din masivul Tibles. Feeria matinala se extinde apoi la SE ,peste Groape catre Valeni, Coroieni, Culmea Breze, iar la S, peste Magura Prelucii Vechi, Culmea Maschii si Dealul Paltinu spre Dealul Corbului, Salnita, Vima Mica.
Ploaia scurta, cazuta doar cu o seara inainte, a aglutinat praful de pe drum si a purificat atmosfera, totul fiind acum proaspat si incarcat de o bogatie de miresme. Au inflorit paduceii, socii, iar tufele de liliac au dat si ele in floare inaintea caselor prelucane.
Se coboara in Preluca Veche pe drumul simetric flancat de gospodarii ingrijite. La stanga se vede relativ noua biserica greco-catolica. Prin fata lacasului de cult, drumul pietruit coboara in Valea Arinului si de acolo catre Magureni.
Buretele in forma unui encefal galben-portocaliu
In dreapta se deschide zona depresionara a Prelucii Vechi, cu gospodarii vechi, multe mai noi, toate frumos ascunse printre livezile de pomi fructiferi. De aici se coboara spre biserica ortodoxa. O ciudata specie de burete seamana cu un encefal galben-portocaliu.
La stanga atrage atentia si o gospodarie prospera. La aproximativ 50 de metri de biserica, se afla casa parohiala, iar in apropierea acesteia, de aceeasi parte a drumului, alte gospodarii.
Se face un popas in dreptul grajdului si a surii ornamentata traditional. In dreapta e ciurgaul cu apa rece numai buna de baut. Casa veche este umbrita de un aliniament de pruni, iar in iarba grasa se vad exemplare scunde de suliman.
Un drum se desprinde la dreapta, suind spre versantul E-SE al Dealului Paltinu. Se tine drumul inainte, la stanga aflandu-se Valea Arinului, in fata Culmea Maschii si pe aceasta, in livezi, gospodarii pitoresti amplasate intre Preluca Veche si Groape.
Cascada de la Ochiul Gropitei
In marginea drumului, bolovanii de calcare metamorfice lasa vederii niste mari cristale negre, cilindrice, de pegmatite. In pajiste atrage atentia graul prepelitei sau miazanoapte.
Abia scosi la pascut, caii prelucanilor privesc atenti de pe haturile suprapuse ale teraselor cultivate cu alac, secara, grau de primavara, cartofi, ovaz. Urmand de-a coasta in dreapta, se trece pe la obarsia vaii Branistei, cea care pe cursul sau inferior dinspre Ochiul Gropitei formeaza o frumoasa cascada. Cateva gospodarii pitoresti se pot vedea la obarsia nordica a acestei vai salbatice, dar cu un debit modest.
Se iese pe piciorul sud-estic al Paltinului, apoi pe deasupra obarsiei unei vaiugi seci, unde se remarca un sir de pruni tineri. Dolomitele sur-negricioase sunt intercalate cu roci fero-manganoase, cu aspect de faguri negri-ruginii.
Spre S se vede fata larga de pe care se coboara pe Culmea Pietrei marcata de un promontoriu suspendat parca deasupra Lapusului. Fata arida este punctata de paducei, porumbari, curpeni inlantuiti ca niste pitoni si numerosi ienuperi, unii scunzi-ramificati deasupra solului, altii inalti, parand niste flacari verzi-argintii.
In dreapta este valea Socilor, iar spre V o culme arida cu ienuperi si poteci pastorale decupate in argile rosii. Dincolo de ea se afla valea Morilor ce curge prin flancul estic al Dealului Corbului pentru a aflui in raul Lapus in dreptul Custurii Cetatelei, lasand in dreapta Piatra Ciutei.
Perspective spre Aspra, Dealul Pitigaii si Preluca Noua
Dincolo de valea Morii, se observa cateva gospodarii din vecinatatea bisericii satului, iar mai departe, spre SV, apare versantul estic al vaii Stanjerilor, imprejmuit, populat si scurmat de mistretii adusi acolo in urma cu doi ani.
O perspectiva impresionanta se deschide spre Aspra, Dealul Pitigaii si Preluca Noua. In aria naturala, asa zis protejata se exploateaza forestier fagetul. O tradeaza drumul recent scurmat pe versantul pietros si stivele de lemne de foc, precum si bustenii fasonati. Valea Curetiului este la stanga drumeagului umbrit de lastaris si arborii tineri.
In timp ce se coboara abrupt, in dreapta se aude curgand Lapusul… la aproximativ 200-150 de metri mai jos, dar negurile dense si albe impiedica orice reperare si orientare. Un caprior sfornaie si latra spre Culmea Pietrii, pe la Pietrele Scrise ori langa pestera de doar 13 metri numita Casa Pintii si formata in dolomite, loc de adapost al liliecilor din iarna si pana primavara tarziu.
Salviile de camp, pernitele catifelate de muschi ce acopera bolovanii negriciosi, exemplarele de borbisor ca niste miniaturale verze de Bruxelles, florile roz si mici de ciocul Berzei, numeroasele floricele scunde si galben-portocalii de iarba osului, dar si garofitele roz-ciclamen infrumuseteaza acum, ca niciodata, Piatra Cerbului.
In penumbra lastarisului de fag se observa o orhidee cu flori albe numita capsunica, precum si o floare ciudata, pitica, alba si paroasa ce paraziteaza pe radacinile altor plante, numita lupoaie, tufe scunde, cu flori marunte-liliachii de amareala, apoi alte exemplare de jales, pavaza sau iarba soaldina ce seamana cu niste palmieri minuscule.
La Cascada Pisatoarea
Soarele, maestrul de ceremonii, face treptat ca negurile sa dispara, nu insa fara o sarjare peste meterezele stancoase vestice ale Pietrei Cerbului, si in continuarea malului drept al Lapusului, catre pereti dolomitici verticali de sub Casa Pintii. Treptat, se iveste si Lapusul cu ape mai putine ca niciodata, Ploile de la munte i-au tulburat undele, facandu-le cafenii murdare.
Se ia in directia NE pentru a traversa, dupa aproximativ 100 de metri, valea Curetiului. Un fag urias a fost recent doborat cu drujba. De aici se poate admira talvegul dolomitic, cu praguri alunecoase si apoi covata de deasupra debutului Cascadei Pisatoarea, dupa care se suie pe versantul din stanga vaii. De acolo se observa bine stancile alb-sure ale Pietrei Cerbului, precum si o parte din Culmea Pietrei..
Urmand o poteca spre SE, printre ienuperi, apoi prin faget, se iese pe o culme cheala, dupa care se coboara aproximativ 20-30 de metri in lungul ei avand spre E accidentata vale Vidra.
Directia de mers se schimba de la S spre V, patrunzandu-se in fagetul matur. Versantul, bolovanos pe alocuri, este foarte abrupt. Pana in malul stang al unui valcel afund, ce duce pana la malul stang al vaii Curetiului, chiar sub cascade, orientarea se face spre NV .
Curand, in dreapta valcelului, se observa un impresionant perete dolomitic vertical, tectonizat, cu o diaclaza ingusta. Se urca pe langa el, spre culme.
Apare impresionanta cascada care este franta in trei, aproape verticala. Pe malul drept al vaii Curetiului, sub cascada, se pot admira pragurile si cascadele de pana la trei metri inaltime. Urmeaza 25 de minute de suis solicitant dar care nu pune probleme nici iarna daca se foloseste un echipament adecvat.
Urcand pe langa valcel si ocolind stanca mare fisurata, se iese pe un picior de unde se vede valea Curetiului cu apele prelinse ca un stergar chiar deasupra aruncarii sale in cascada. De pe piciorul cu praguri bolovanoase, se iese pe culme, dupa care se tine riguros culmea spre N, taind un brat estic sec al vaii Curetiului si continuand pe culmea treptat largita.
In fata apare conul sur-albicios al unei vechi halde provenite dintr-o mina de prospectiuni geologice a IPEG Maramures. Se suie pe piciorul din dreapta sa, de unde se vad salviile de camp ce albastresc pajistea pe mari suprafete, pe alocuri acestea fiind atat de multe si dense incat par cultivate. In dreapta, pe nevazutul fir al unui izvor, in solul mocirlos, au inflorit cateva mii de exemplare de barba mosului sau bumbacarita.
Dolomitele decorate cu sumedie de specii de flori
Negurile aproape dispar treptat, iar soarele arde nemilos. Doar varfurile Tibles si Hudin sunt invaluite in pacla. Norii, care vor confirma aversele de dupa ora 12, incep sa apara la orizont. Indescriptibila este aici oferta botanica, indeosebi cea florala, in timp ce peste haturi, depasind terase dupa terase, poalele sudice ale Paltinului sunt din ce in ce mai aproape.
Printre ele, floricele stelare albe ce amintesc de buchetele mireselor, palcuri dense de stejarel, cele galben-albe de vatamatoare, folosite in medicina empirica pentru tratarea ranilor grave, florile galben-portocalii de vulturica, liliachii-tubulare de patlagina ori palcuri mari de ghizdei abia inflorit acopera dolomitele infierbantate de soare.
Un soldan de iepuroi de camp o zbugheste in zig zag acrobatic, starnind olfactivele instincte ale Brenei si punand-o la un veritabil gallop. Se ivesc pe camp si caii roibi, murgi, unul alb ca intr-o poveste .
Dupa aproximativ patru ore si jumatate de circuit admirabil se face un popas la gospodaria familiei Nechita. De aici, intr-un ceas, suind din Preluca Veche peste Culmea Preluca, se coboara in Copalnic Manastur si apoi… acasa.
Foto: Preluca Veche pe Piatra Cerbului si la cascada Pisatoarea (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja