Astazi, 10 aprilie, la Televiziunea eMaramures, de la ora 15.00, s-a redifuzat emisiunea “30 de minute” care a dezvaluit cine este vinovat de faptul ca, intr-un centru istoric reabilitat cu 4,3 milioane euro din fonduri europene, casele de patrimoniu in care s-a scris istoria orasului sunt lasate in paragina. eMaramures si-a propus sa afle ce trebuie sa facem pentru a rezolva situatia. O poveste despre comori, betoane turnate peste artefacte medievale, ziduri prabusite ca un castel de nisip, acuze, coruptie si conspiratii, bani si indolenta.
In acest an se implinesc sase secole de cand Baia Mare a pierdut statutul de oras liber regesc, devenind proprietate nobiliara. La 1411, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, l-a recompensat cu aceasta proprietate pe aliatul sau sarb Stefan Lazarevici, primul nobil care a aderat la relansarea ordinului cavaleresc “Societas draconistrarum” (”Ordinul Dragonului”), al carui Mare Maestru era chiar Sigismund.
Tot in acest an se implinesc zece ani de la ”marea privatizare” a fostei piete centrale a orasului medieval, Circulus fori, rebotezata de comunisti Piata Unirii, astazi Piata Libertatii. O parte din cladiri au fost reabilitate printr-un proiect finantat cu 4,3 milioane de euro din fonduri europene, insa mai multe imobile de patrimoniu, acum aflate in proprietat privata, sunt lasate de izbeliste si se afla in pericol.
Cine este vinovat de faptul ca intr-un centru istoric casele de patrimoniu sunt lasate in paragina si ce trebuie sa facem pentru a corecta aspectul dezolant, pana cand nu este prea tarziu, pana cand cladirile care au trait istoria orasului mai sunt inca in picioare. Urmeaza povestea celor care au ajuns proprietarii unor cladiri de valoare ajunse ruine.
Afaceri cu cladiri de patrimoniu
Autoritatile locale spun ca s-a ajuns in aceasta situatie pentru ca legea nu stipuleaza ce trebuie facut atunci cand proprietarii cladirilor de patrimoniu ignora reabilitarea acestora.
”Din pacate, istoria este una nefericita pentru Baia Mare. Din cate stiu exista o initiativa legislativa privind reglementarea unor situatii de acest gen, deoarece in toata Romania sunt monumente istorice pentru care proprietarii nu fac nimic pentru a le reabilita. Probabil se urmareste degradarea lor accentuata pana cand cladirea sa nu mai stea in picioare”, a declarat Vasile Barbul, city manager al municipiului Baia Mare.
In schimb, seful Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural, Ioan Marchis, e convins ca nu lipsa sau imperfectiunea legilor a facut posibila aceasta stare de fapt, ci neaplicarea lor.
Unul dintre cei acuzati de autoritati ca ”participa activ” la degradarea proprietatilor pe care le detine in centrul vechi al Baii Mari este cetateanul francez de origine israeliana David Sellam Perez. Acesta spune ca nu se poate implica in reabilitarea proprietatilor sale pentru ca este tracasat cu abuzuri de autoritati, care vor sa-l determine sa plece si sa puna mana pe calidirile pe care le detine.
”Domnu’, eu am informatia, dar nu am dovezi, din cauza ca loviturile astea se dau ascuns, ca in politica, si aici e foarte usor sa dai lovituri pe ascuns… Exact cum s-au furat o gramada de bani pe platoul asta, bani europeni, bani pentru monumente si toata vrajeala asta. E simplu”, a incercat sa explice Perez, care se recomanda ”de meserie… afacerist”.
Si totusi, nu e atat de simplu. Dupa procese, sentinte, retrocedari, licitatii si vanzari, toate facute tacut in perioada 2000-2007, cele mai multe dintre casele de patrimoniu din centrul vechi al Baii Mari au ajuns in posesia unor proprietari privati. Multi dintre acestia fac parte din conducerea urbei sau a unor institutii publice, apropiati ai acestora, oameni de afaceri extrem de bogati, dar feriti de notorietate.
Primul soc pentru multi dintre noii proprietari a fost neincluderea tuturor cladirilor din centrul vechi, complex arhitectural de patrimoniu declarat monument istoric, in proiectul de reabilitare finalizat la sfarsitul anului 2004. In fosta Circulus fori sunt peste 20 de constructii medievale in stil gotic tarziu. Astazi multe sunt reabilitate, altele doar carpite, iar unele sunt lasate de izbeliste.
Primul mare scandal: Casa Iancu de Hunedoara
Casa ”Ioan de Hunedoara” (sau Casa Elisabeta Szilagyi) este cea mai veche constructie privata din oras. Istoria locala mentioneaza ca aceasta a fost construita incepand din 1446, din ordinul voievodului Transilvaniei, Iancu de Hunedoara, pentru sotia sa, Elisabeta, insa nu exista documente in acest sens.
De la sfarsitul secolului al XIX-lea, cladirea de pe latura sudica a stradutei Dacia (fosta Kispenzvero), s-a aflat in proprietatea statului, care a preluat bunurile regale nerevendicate. Dupa anul 2000, cladirea a fost vanduta, astazi ea avand sase proprietari, unul fiind chiar Primaria Baia Mare. David Sellam Perez, cetateanul francez de origine israeliana a cumparat o parte din parter si intreg subsolul cladirii, iar in anul 2007 a fost acuzat ca a sapat in beci ilegal, fara nicio autorizatie, punand cladirea in pericol si distrugand situl arheologic.
”Casa Iancu de Hunedoara, cea mai importanta din punct de vedere arhitectural si istoric, este in cel mai mare pericol. Toata lumea cunoaste cazul Perez. S-au purtat camioane intregi de pamant, incarcat cu tot felul de obiecte de secol XIII-XIV, la groapa de gunoi a orasului. S-au facut dosare penale, dar expertul a zis ca n-a pus cladirea in pericol si domnul Perez a luat o amenda de 500 de lei. Noi am considerat atunci ca demolarea zidului care sprijinea mijlocul boltii si faptul ca s-a sapat sub stalpi e un pericol, instanta a spus altceva. Respectam hotararea instantei, insa cladirea a ramas in pericol”, a declarat directorul Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural, Ioan Marchis.
Marchis isi aminteste ca totul a inceput de la un telefon. ”Intr-o dimineata am primit un telefon de la o doamna de acolo: Domnu’ Marchis veniti ca poarta pamant de aici, din zona asta unde s-a gasit aur mai demult si sapa toata noaptea, au trecut deja 11 camioane. Eu am crezut ca-i un telefon din asta ciudat, dar m-am dus acolo si am prins si ultimul camion. Era incarcat cu pamant plin de cioburi, cu godete din alea care se foloseau la aur. I-am chemat si pe cei de la Muzeul de Istorie si cand am vazut ca sapase la baza stalpului de sustinere am facut o criza de isterie. Erau niste muncitori de la gara pe care el i-a luat, nu stiu daca erau romi sau nu… I-am spus: Domnu’ Perez cum iti poti permite asa ceva, nu aveti aviz, nu aveti autorizatie, personalul este necalificat…”, a povestit Marchis.
In schimb, Perez, care spune ca a venit in Baia Mare in 2001 si a ramas aici pentru ca i-a ”placut zona, monument istoric”, si ca a ”vrut sa fac multe lucruri bune”, are o alta interpretare a evenimentului. ”Nu m-am gandit ca o sa intalnesc un mecanism care incearca sa ma termine psihic, moral si fizic. Acolo s-a facut o reparatie la canalizare si dupa aceea s-a oprit. Si de la istoria aceea, ca a fost inundat tot beciul, au profitat sa spuna tot felul de minciuni despre mine”, a mentionat Perez.
Directorul de la Cultura si Patrimoniu spune ca Perez ”motiveaza de fiecare data altfel, este foarte labil in explicatii de aceea nici nu pot sa-l iau in serios”, dar ilegalitatea este semnalata si de arheologul sef Dan Pop. ”La parterul imobilului Casa Elisabeta s-au facut sapaturi neautorizate. Exista in legislatia privind sapaturile arheologice cine are voie sa le faca, ce avize trebuie obtinute. Nu s-a cerut niciun aviz de la Comisia zonala a monumentelor istorice. Faptul ca nu a respectat legea e evident”, a sublinat Dan Pop, seful sectiei Arheologie de la Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie.
La toate acuzele oficialilor, Perez se apara cu rezolutia procurorului de caz, care spune ca n-a fost vinovat. ”A fost o ancheta a politiei, a fost o decizie a Parchetului, nu pot sa ma pronunt mai mult decat au facut-o ei. In rest, sunt minciuni”, spune Perez. Insa arheologul sef spune ca rezolutia a fost posibila pentru ca anchetatorii au pornit pe o pista gresita. Adica nu s-a vazut padurea de… copac.
”Din start lucrurile au pornit gresit. Proprietarul a sapat fara aviz. Apoi, investigatiile nu au scos in evidenta distrugerea patrimoniului arheologic, ci pericolul la care a fost suspusa cladirea. S-a eliminat distrugerea patrimoniului arheologic pentru ca nu s-a putut face o evaluare a pamantului scos de Perez, care nu mai era acolo si care era incarcat de sarcina arheologica (adica in pamantul transportat deja se gaseau artefacte, mai cu seama medivale, care nu au fost prelevate). Lucrurile au ramas nerezolvate”, a explicat arheologul sef Dan Pop.
Cine este David Sellam Perez
Perez a acceptat sa explice situatia in care este, acuzat de toate autoritatile, deranjat de doua aspecte: tabloul fals creat despre el, conform caruia ar fi un cautator de comori medievale, si abuzurile la care sustine ca-l supun autoritatile, care si-ar dori ca el sa se retraga din afacere, pentru a-i prelua proprietatile cumparate.
Omul spune ca a venit prima oara in Baia Mare in 2001, adus de destin, si ca tot atunci a cumparat prima cladire. Spune ca a vandut tot ce avea si a inceput sa cumpere spatii la parterul cladirilor din centrul vechi al Baii Mari pentru ca vrea sa le reabiliteze ca spatii comerciale si apoi sa le inchirieze.
L-am intrebat daca este cautator de comori. ”Minciuni! Cum pot eu sa vin sa investesc, sa pun suflet pentru a cauta o comoara? Nici legenda nu exista. E o absurditate enorma sa crezi asta”, a spus Perez.
Afaceristul Perez, pe care multe dintre autoritati il iau in deradere, spunand ca vede in jurul sau doar conspiratii, a incercat sa demonstreze practic ca este supus unor abuzuri. Accesul din spatele Casei Elisabeta i-a fost interzis in urma unei decizii judecatoresti conform careia proprietara unui spatiu de la parterul cladirii si-a ingradit terenul, si il acuza pe fostul prefect PSD Ioan Buda care ar fi girat o ilegalitate de domeniul penalului a unui functionar al Primariei Baia Mare. Iar acum, omul sustine ca nu mai are dreptul sa foloseasca intrarea din spate, obligatorie, conform legii, pentru un spatiu comercial.
”La Casa Iancu am doua intrari, una in fata si una in spate. Eu am cumparat aici un spatiu comercial si, conform legii, trebuie sa am si o usa in spate. Numai ca o doamna, Balas Cornelia, a cumparat o parte din parter si nu stiu cum a reusit sa intabuleze si curtea din spate, desi nu a fost stabilita cota parte care revine fiecarui proprietar al cladirii. A castigat in instanta. Cum pot eu sa colaborez cu autoritatile cand spatiul meu e pierdut dinainte? Nu-mi sunt respectate drepturile. Nu pot sa-mi valorific spatiul pana nu termin cu judecata, prostiile si smecheriile lor. Aici, in Centrul vechi, este un interes mare si eu am picat la mijloc, i-am derajat pe cei care au un interes ascuns aici”, spune Perez.
Perez, considerat de autoritati ”oaia neagra a centrului vechi”, amendat de autoritatile locale cu o suma record, cercetat de politia de patrimoniu si procurori, nu a fost gasit niciodata gasit vinovat. E drept, nici nu a facut nimic pentru a reabilita cladirile monument Casa Iancu si Casa Haracsek, dar sustine ca are motive pentru a reactiona asa, desi recunoaste si ca i s-au cam terminat si banii cu atatea procese.
”Eu am venit cu capital, dar dupa ani de zile de procese, mi-am cheltuit banii pe prostii create de sistemul asta. In loc sa investesc in cladiri, unde am pus suflet, trebuie sa platesc avocati, cheltuieli inutile, si a trebuit si sa traiesc. Nu pot sa fac ceva daca trebuie sa ma ocup numai de avocati si de lucruri sterile”, a explicat Perez.
Interesul si motivatia boicotului unei reabilitari
Dupa scandalul de la Casa Iancu de Hunedoara, autoritatile locale au luat, aparent, in serios situatia si a incercat sa atraga toti proprietarii intr-un proiect comun de reabilitare. Primarul interimar Istvan Ludescher a facut public ca Perez, unul din cei sase proprietari, se opune sa plateasca suma care-i revine si ca se gandeste serios la proceduri legale de expropriere. Si seful Directiei pentru Cultura si Patrimoniu e convins ca proiectul stagneaza din cauza francezului.
”Primaria a adunat toti proprietarii de la Casa Iancu de Hunedoara si s-au inteles cu ei sa puna in siguranta cladirea si sa o si mansardeze, dar nu se poate incepe consolidarea cladirii, care este in pericol, pentru ca Perez nu este de acord cu mansardarea decat cu consolidarea. De aceea, proiectul este blocat”, a spus directorul Marchis.
”Nu e adevarat! Am explicat la ultima sedinta ca trebuie sa rezolv abuzul la care sunt supus si dupa aia sa gasim o solutie buna pentru toata lumea. Eu, deocamdata, am pe rol o gramada de procese, sunt atacat pe multe directii pentru ca se incearca sa renunt. Daca autoritatile vor colaborare, trebuie sa ne aseze pe picior de egalitate pe toti. Nu sa faca un abuz asupra mea, luandu-mi dreptul de servitute. Si deocamdata nu colaborez sa renovez Casa Iancu. Din prima zi de cand am cumparat cladirea eu aveam intentia sa renovez, dar nu sunt lasat din cauza faptului ca exista un interes ascuns. E o gramada de bani la mijloc, am auzit de 635.000 de dolari sa renovez nu-stiu-ce. Pentru mine e o suma enorma! Poate ca in loc de 635.000 de dolari se pot investi 100.000 de dolari, sau restul de 535.000 de dolari trebuie sa plece in buzunarul cuiva? Asta-i concluzia mea”, a spus Perez.
”Betonarea” de la fostul bar ”lacto-vegetarian”
Dupa episodul sapaturilor din beciul Casei Iancu de Hunedoara, Perez a mai fost implicat in doua scandaluri. Primul a trecut aproape nebagat in seama, nefiind popularizat pana acum.
”Prin ianuarie-februarie 2008, dupa episodul de la Casa Elisabeta, a inceput o verificare a tuturor imobilelor monumente istorice. Cu acea ocazie am constat ca la parterul si subsolul imobilului din Piata Libertatii nr. 2, fostul restaurant Dunarea, care ii apartin tot lui Perez, s-au facut toate interventiile fara aviz, ilegal. S-a betonat tot!”, a mentionat Dan Pop, arheolog sef la Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie.
Alte cladiri istorice lasate in paragina
Insa nu numai cladirile in care Perez detine spatii sunt lasate de izbeliste. Seful de la Patrimoniu, Ioan Marchis, a amintit de imobilele de pe strada Vasile Lucaciu nr. 1, unde este sediul UDMR (fostul sediu al bibliotecii judetene), care a fost retrocedata, iar proprietarul incearca sa o vanda; casele Bay si Scheriber din Piata Libertatii, care au fost partial reabilitate cu o investitie de aproape 1 milion de euro de la Ministerul Culturii si au devenit o singura cladire, iar acum una dintre ele este in proces de retrocedare.
Tot in curs de retrocedare este si cladirea fostei farmacii din Piata Libertatii, de la numarul 9, insa pana la sentinta s-a prabusit tavanul. Si noul city-manager vorbeste despre situatia ingrata a uneia dintre cele mai mari cladiri din centrul vechi.
”Mai este o cladire emblematica, mare, care se intinde la patru strazi. La etaj era internatul Liceului de Arta, la parter functioneaza o florarie care apartine de SPAU. Este situata pe Piata Libertatii, strada Crisan (Directia de Venituri a Primariei functioneaza in aceasta cladire), strada 30 Decembrie si Piata Pacii. Este o cladire reprezentativa pentru Baia Mare si este si ea intr-un stadiu avansat de degradare. Exista pe rolul Ministerului Cultelor o solicitare de retrocedare a acestei cladiri din partea Ordinului Minoritilor, nu stiu de ce se taraganeaza, mai ales ca se pare ca s-au depus acte doveditoare de proprietate. Reprezentantii acestui ordin mi-au spus ca au deja banii necesari reabilitarii cladirii”, a mentionat Vasile Barbul, city manager al Baii Mari.
Insa oricum se intoarce discutia despre imobilele de patrimoniu ajunse in stare deplorabila, discutia este adusa tot la Sellam Perez. ”De asemenea, un cetatean de nationalitate franceza care detine vreo patru-cinci imobile in centrul istoric, toate aflate in stadiu avansat de degradare. Este vorba de cladirea colt Piata Libertatii cu strada 1 Mai, fosta cladire unde a functionat pe vremuri restaurantul Dunarea sau Lacto-vegetarianul de dinainte de 1989, subsolul de la casa Iancu de Hunedoara, parte din cladirea din care a functionat candva Rotiseria Gallus. Primaria a sanctionat cu amenda de 50.000 de lei pe adminsitratorul societatii care are in proprietate aceste cladiri, pentru a le pune la punct”, a mai spus Barbul.
Perez a contestat amenda in instanta si se judeca pentru a demonstra ca nu e vinovat. ”Eu vreau ca Primaria si organele locale sa ma ajute nu sa ma incurce. Sa ma ajute sa renovez, sa fac proiecte, sa pun in valoare cladirile. Cand un om vrea sa investeasca il incurc si cand n-are banii sa investeasca il oblig? E o aberatie”, e convins Perez.
Si totusi exista!
In timp ce Perez si reprezentantii autoritatilor se acuza reciproc de starea in care a ajuns centrul istoric al Baii Mari, seful de la Patrimoniu spune ca legea reglementeaza aceasta situatie.
”Ce se intampla daca exista o cladire in instanta, proprietarii nu se gasesc sau neglijeaza si exista asemenea probleme cum avem chiar si cazul lui Perez, cazul minoritilor, cazul de pe Libertatii 9 sau chiar si cazul Schreiber si Bay unde este in curs de retrocedare o parte din cladire. Articolul 45 din Legea 422, aliniatul B, spune la capitolul Atributii ale autoritatii administrative publice locale ca acestea asigura protejarea monumentelor istorice clasate aflate in domeniul public sau privat al municipiului precum si a celor abandonate sau aflate in litigiu alocand resurse financiare in acest scop. Legea nu are niciun echivoc. Asadar, cine raspunde de o cladire de care nu raspunde nimeni? Primaria!”, lamureste directorul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural, Ioan Marchis.
Asadar lege exista, iar primaria trebuie sa puna monumentele in siguranta si sa recupereze de la proprietari costurile interventiei, in instanta. Cu toate acestea, nu s-au gasit bani.
Prabusirea Casei Haracsek
In urma cu aproape doi ani, zidul Casei Haracsek s-a prabusit, dar Primaria nu a intervenit, ci l-a amendat pe Perez cu 50.000 de lei, acum judecandu-se cu acesta in privinta vinovatiei, iar imobilul a fost reabilitat doar partial si din bugetul judetean. Perez spune ca vina apartine arheologilor, iar acestia ca oamenii francezului au continuat sa sape, inca doi metri, dupa ce sapatura arheologica fusese oprita.
”Eu n-am facut nicio sapatura. La Casa Haracsek nu eu am facut sapaturi, ci Muzeul (de Istorie si Arheologie). Pot sa demonstrez cu acte. Eu n-am facut nimic, doar am colaborat cu Muzeul si Scoala Populara, atat”, spune Perez.
”In cazul Casei Harcsek am avut, pana la momentul intamplarii nefericite cu prabusirea pilonului si apoi si a unei parti din zidul vestic, o colaborare destul de buna cu David Sellam Perez. Singurul lucru unde nu ne intelegem este cine si pana unde a sapat. Noi am sapat pana la 2,10 metri, el a sapat pana la 4,10 metri. Adica noi am sapat pana unde aveam noi interes, iar el avea interes sa sape pana la 4,10 metri unde constructia pe care vrea sa o ridice acolo in curte avea cota de fundare, adica, din proiectul lui reiese ca el trebuia sa ajunga la minus 4,10”, spune arheologul sef Dan Pop.
Saptamana trecuta, seful Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu a cerut unui expert sa se pronunte asupra pericolului in care este cladirea Haracsek (”Pentru a vedea ce atitudine sa luam”), dar spune ca ”acolo unde este un proces nu se poate interveni”.
Turnul Babel baimarean
Cu sau fara Perez, centrul istoric al fostei cetati medievale Baia Mare sufera de lipsa de reactie a autoritatilor, care ignora legea patrimoniului, motivandu-si neputinta prin lipsa de bani. La inceputul lunii, edilul interimar al urbei, Istvan Ludescher, anunta, cu bucurie nedisimulata, ca Primaria nu are datorii si are in cont 200 de miliarde de lei vechi.
Asadar, avem lege, avem bani, dar ne mai trebuie vointa sa iubim cetatea si la propriu, nu doar declarativ, la festivitati, si sa alocam bani pentru ceea ce-au construit stramosii nostri cu multe veacuri in urma. Altfel o sa continuam sa traim ceea ce e convins Perez ca traieste: ”Am impresia ca sunt in Turnul Babel”.
Sursa: Catalin Vischi