La Televiziunea eMaramures, emisiunea „30 de minute” difuzata in aceasta saptamana a dezvaluit cum a primit un miliardar din Maramures, in schimbul creditarii unei institutii a statului cu care a intrat in parteneriat, gratuitati si o afacere de tip monopol intr-o „oaza financiara” unde se plateste „chirie pe marfa” de 1,7 milioane de euro pe an.
Istoria exploatarii forestiere din zona Viseu a inceput cu decizia luata in secolul al XVIII-lea de primul fiu al Mariei Tereza si al lui Francisc I, Iosif al II-lea imparat al Imperiului Roman, rege al Ungariei si Croatiei si arhiduce al Austriei. Ramas in istorie sub denumirea „Bunul imparat”, Iosif al II-lea a colonizat zona de la poalele de sud-vest a Muntilor Maramuresului cu svabi din nord-estul actualului teritoriu al Slovaciei, pentru a exploata padurile seculare din salbaticul defileu al Vaserului.
Inca de la 1773, tipterii au ridicat primul centru forestier pe Valea Vaserului, iar la 1809 au pus in functiune prima fabrica de cherestea. Dupa mai bine de 100 de ani, in 1916, butinarii si-au adus mai multi cai si au inceput sa croiasca primele drumuri de acces catre bazinul forestier Vaser. Astazi, niciunul nu mai este functional, singura cale de a aduce lemnul din bazinetul Vaser fiind calea ferata forestiera cu ecartament ingust.
Constructia acesteia a inceput prin anii ’30 si a durat cativa ani pentru ca linia sa depaseasca 50 de kilometri, urcand la 1.100 de metri altitudine, pana la Comanu. Astazi, mocanitele din Viseu au ramas singurele din Europa care mai sunt folosite industrial si, in lipsa unui alt drum de acces, calea ferata forestiera e singurul „drum” pe care poate fi coborat lemnul de pe munte.
O cale ferata unica, aflata in proprietatea statului, dar monopolizata de un privat: miliardarul local Vasile Coman, zis „Varzaru”, partener de afaceri si chiar creditor al Regiei Nationale a Padurilor „Romsilva”.
Presiuni si delicte asupra padurii
Dupa disparitia mineritului din Maramures, industria forestiera a devenit cea mai importanta sursa de venit din economia judetului, iar presiunea asupra padurii e mereu mai mare si, de multe ori, ilegala. In urma cu aproape sase ani, pentru ca fenomenul furtului de lemn s-a accentuat, in judetele cu traditie in delicte silvice s-au infiintat compartimente speciale de politie.
„In Maramures singura economie viabila a ramas cea forestiera. Aceasta produce cei mai multi bani si asigura cele mai multe locuri de munca. Avand in vedere acest lucru, este o presiune mare asupra padurii, nu numai legala, ci si ilegala, fapt pentru care la nivelul Politiei judetului exista un compartiment special pentru delicte silvice”, a precizat Mihai Sajerli, directorul Directiei Silvice Baia Mare.
Sucomisarul de politie Gabriela Liahovici, purtator de cuvant al IPJ Maramures, spune ca in judet compartimentul pentru prevenirea si combaterea delictelor silvice a fost infiintat in decembrie 2005 si avea doi politisti din cadrul Serviciului de Ordine Publica. „Din 2008 s-a suplimentat numarul functiilor si in prezent sunt patru politisti, insa de delicte silvice se ocupa si ofiterii din cadrul birourilor si formatiunilor de ordine publica urbane si rurale”, a declarat Liahovici.
Cu un redus efectiv de control al ilegalistilor, in pofida declaratei lupte impotriva delictelor silvice si a evaziunii fiscale din domeniu, precum si a schimbarii legii care stabileste contraventiile, fenomenul furtului de lemne in Maramures, conform statisticii oficiale, stagneaza. Se tine sub control, cum spun politistii, dar nu scade.
„De la inceputul anului 2011 au fost aplicate 80 de sanctiuni contraventionale in valoare de peste 93.000 de lei, s-au confiscat 1.000 mc de material lemnos in valoare totala de 142.000 de lei. A fost confiscata valoric si cantitatea de 400 mc de material lemnos, in valoare de 42.300 de lei”, a precizat purtatorul de cuvant al politistilor maramureseni.
Seful Directiei Silvice spune ca zonele in care se fura sunt cunoscute. „Noi avem actiuni in special in zonele fierbinti: Borsa, Viseu, Poienile de sub Munte – acestea sunt cartate la nivel national, nu le-am nominalizat noi. In zona Viseu, de la inceputul anului si pana acum s-au confiscat peste 2.000 mc de lemn, in cea mai mare parte provenind din proprietati private”, a declarat directorul Mihai Sajerli.
Cei prinsi… isi cumpara lemnul furat
In primele patru luni ale anului, in Maramures s-au inregistrat 64 de dosare penale pe linie silvica, 25 dintre acestea fiind solutionate deja. Printre cei care vor fi condamnati pentru infractiuni silvice sunt si… lucratori silvici, desi, conform legii, acestia primesc 35% din valoarea lemnului confiscat. Cat primesc de la infractori pentru a inchide ochii e usor de anticipat: mai mult.
Dar nu generalizarea gresita, de tipul „lupul paznic la oi”, e cauza principala a incapacitatii structurilor statului de a eradica fenomenul furtului silvic, ci chiar legea care stabileste modul de sanctionare. Daca esti prins, esti amendat, lemnele ti se lasa in custodie si le poti cumpara, legal.
„Lemnul, dupa ce se confisca, se constituie in loturi si se scot la licitatie. Contraveninetul este amendat. La licitatie participa Finantele. Sumele rezultate se impart asa: 35% este fond de premiere pentru agentii constatatori, conform legii, si 65% se vireaza la bugetul statului. Sunt cazuri in care contravenientul vine si-si cumpara lemnul, dar legislatia permite acest lucru”, a recunoscut directorul Directiei Silvice Baia Mare.
Dupa „raderea” padurilor din Borsa, polul de interes al celor care fac bani din silvicultura s-a mutat in zona Viseu, unde peste 80% din teritoriul administrativ este acoperit cu vegetatie forestiera. Ocolul Silvic Viseu detine peste 23.000 de hectare de padure, 94% din aceasta suprafata fiind molid si brad, peste o treime din arbori avand intre 80 si 120 de ani.
Seful Ocolului Silvic Viseu de Sus, Vasile Vlad, comenteaza legea care ii sanctioneaza cu blandete pe hoti, care primesc o amenda si apoi isi pot cumpara lemnul furat: „Legea asta proasta a fost facuta pentru asa ceva. Si, stiti… pentru zonele unde dumneavoastra spuneti cat de bine se vinde lemnul (n.r., Suceava, Harghita)”. Totusi, avem si noi „baieti destepti”, deveniti miliardari in industria forestiera. Unii, chiar cu girul institutiilor statului.
Cat costa lemnul pe Vaser
Fata de alte zone din Maramures, pe Vaser lemnul nu numai ca este de calitate buna, ci e si ieftin, din cauza accesibilitatii reduse – silvicii maramureseni au motivat pretul prin faptul ca de la parchet pana la singura cale de transport a lemnului, calea ferata forestiera, sunt intre 5 si 7 kilometri. Insa o medie a pretului de vanzare este… controversata.
„La Viseu, pretul mediu este peste media vanzarii masei lemnoase pe Directia Silvice (n.r., 69 de lei pe mc pe picior), 70 de lei pe mc pe picior”, a spus seful Ocolului Silvic Viseu de Sus, Vasile Vlad.
Directorul Directiei Silvice Baia Mare, Mihai Sajerli, a ridicat media lemnului vandut in Viseu, „undeva la 86 de lei, asta inseamna principale si rarituri, dar nu am vandut inca toata masa lemnoasa de acolo”.
Chiar daca pretul pare extrem de mic, cei care au in administrare padurile statului spun ca legea le-ar permite sa vanda la un pret de trei ori mai mic, sugerand ca minimum stabilit prin lege ar fi fost creat pentru „baietii destepti” din Suceava si Harghita.
Monopolist in ofsaid
In pofida pretului mic al lemnului de pe Valea Vaserului si al faptului ca este singurul agent economic care-l poate transporta pana la drumul auto din Viseu de Sus, firma RG Holz Company, care apartine miliardarului Vasile Coman „Varzaru”, fost consilier judetean, acum consilier local in Viseu, a fost surprinsa in ilegalitate, chiar in Joia Mare, in timp ce transporta lemn in valoare de peste 10.000 de euro.
„In 21 aprilie, lucratorii formatiunii de ordine publica Viseu de Sus au executat o actiune silvica in Bazinul Valea Vaserului-Viseu de Sus. In Gura Novatului a fost oprit pentru control trenul forestier care circula pe Valea Vaserului si care era incarcat cu lemn rotund de esenta rasinoasa. Seful de tren nu a putut prezenta documente de provenienta si transport pentru cantitatea de lemn, peste 195 de mc, estimata la o valoare de aproape 40.000 lei. Fata de societatea comerciala (n.r., RG Holz Company), al carei angajat este seful de tren, politistii au luat masura sanctionarii contraventionale. Amenda aplicata este de 10.000 lei. De asemenea, aşa cum prevede legea, materialul lemnos a fost ridicat in vederea confiscarii”, a precizat Gabriela Liahovici, purtator de cuvant IPJ Maramures.
Garnitura mocanitei avea 15 vagoane cu lemn si… niciun document. „In ziua dinainte de Pasti am fost in verificare impreuna cu Politia Orasului Viseu si am oprit mai multe masini, inclusiv trenul. Una dintre garnituri avea forme si a doua… nu avea. Erau lemnele batute in capete cu ciocan dreptunghiular, dar nu avea avizele. Conform legii 171, articolul 19, e transport fara forme legale. S-a confiscat in jur de 200 mc de materialul lemnos”, a povestit seful Ocolui Silvic Viseu de Sus, Vasile Vlad.
In pofida declaratiilor oficiale care acrediteaza o actiune de rutina, surse din sistemul silvic au precizat ca in cazul capturii lemnului transportat cu mocanita s-a mers la pont, operatorilor din prima garnitura, aflata in legalitate si postata ca antemergator, blocandu-li-se comunicarea cu cea de-a doua mocanita.
Lemnul a ramas la ilegalist
Captura a fost surpinzatoare, insa nu prin cantitatea de lemn confiscat si nici macar prin amenda de 10.000 de lei pe care a primit-o firma lui Varzaru, un mizilic la cifra sa de afaceri – de pilda, in 2009, plin an de criza care a cutremurat din temelii societatile din domeniul silvic, aceasta fiind in cea mai mare din existenta de pana atunci a firmei: peste 10 milioane de euro.
Ce a surprins este ca, in urma unei sentinte a Tribunalului Maramures din februarie 2010, Coman Varzaru a „iertat” Regia Nationala a Padurilor de plata sumei de un milion de lei, adica un sfert de milion de euro, bani pe care Romsilva trebuia sa-i plateasca ca dobanda la o creanta din 2009.
Cei care cunosteau conditiile pacii dintre Varzaru si Romsilva au zambit si n-au fost surprinsi atunci cand, pe considerent ca ocolul silvic zonal n-are loc de depozitare, lemnul transportat ilegal a fost lasata in custodia RG Holz Company, pusa in vanzare la licitatie imediat dupa Paste si cumparata de acelasi Varzaru.
„Avem posibilitatea de a-l preda la agentul de la care s-a confiscat, daca este o cantitate mai mare si daca acesta are un depozit. El (n.r., Coman Varzaru) are depozitul ala mare. I-am facut inventarul, i-am facut proces verbal de confiscare, dare in custodie, deci… fara niciun fel de problema. Dupa trei zile (n.r., in ziua de Paste 🙂 l-am scos in licitatie, s-o vandut, l-am incasat… L-a cumparat tot firma lui (n.r., RG Holz Company)”, a declarat Vasile Vlad, seful Ocolului Silvic Viseu de Sus.
Reactia „iertatorului partener” Varzaru
Insa amenda de 10.000 de lei si rusinea la care a fost supus Varzaru nu a ramas fara urmari. Surse din sistemul silvic de stat au precizat ca, in acceasi luna aprilie 2011, Varzaru a trimis Regiei Nationale a Padurilor o somatie de plata a dobanzii la creanta stabilita de Tribunalul Maramures in urma cu un an, dobanda pe care initial s-a inteles cu silvicii sa nu o mai perceapa in conditiile in care Romsilva nu a intarziat sentinta prin recurs si miliardarul a incasat in totalitate datoria si a ramas monopolist in cel mai bun bazin forestier din judet.
Varzaru, creditor al Romsilva
Povestea datoriei catre Varzaru este legata de viitura de pe Vaser din 2008, cand a fost calamitata calea ferata forestiera, care apartine statului si pe care transporta lemn doar mocanitele lui Varzaru. Statul i-a incredintat direct lucrarile de reparatie firmei lui Varzaru, pe considerent ca aceasta e singura din judet acreditata sa execute lucrari de acest tip.
Dupa ce calea ferata a fost pusa in siguranta, Romsilva a decis oprirea lucrarilor. Conform silvicilor, Varzaru a facut un decont de peste 7,7 milioane de lei, dar in urma controlului in teren a specialistilor de la Romsilva nu s-au regasit in teren lucrari estimate de firma miliardarului din Viseu la peste 550.000 de lei. Asa ca plata nu a fost facuta si a urmat un proces.
„S-au executat niste reparatii dupa calamitatile din 2008 – nu sunt definitIve, ci sunt reparatii de punere in functiune. Asta inseamna ca podurile s-au aparat cu casite de lemn, cand ele ar trebui aparate cu zidarie sau cu zid din beton armat, gabioanele sunt facute din piatra si sarma, cand ele poate ar trebui protejate cu ziduri… Statul roman n-a platit aceste lucrari, nici Romsilva. Teoretic trebuiau platite de la buget, dar nu s-au platit, au fost invartelile politice din 2008, haosul inceputului din 2009, si firma care a executat reparatiile ne-a dat in judecata si a castigat. Regia Padurilor a trimis, in iunie-iulie 2009, cinci diriginti de santier din tara, independenti, care au confirmat o parte din aceste lucrari, dar nu la nivelul la care constructorul le-a pus pe tapet. Si in instanta s-a castigat suma asta, pe care Regia Padurilor o recunoaste”, a explicat Mihai Sajerli, directorul Directiei Silvice Baia Mare.
Intelegerea cu Romsilva, incalcata
Conform deciziei Tribunalului Maramures, Romsilva a fost obligata sa plateasca 7.177.128 de lei, plus dobanda legala pe aceasta suma, adica exact cu 551.000 de lei mai putin decit solicitase Varzaru. Pentru ca Regia Padurilor si-a asumat plata sumei stabilite de instanta, care era aceeasi cu cea recunoscuta in urma controlului pe teren, intre Varzaru si silvici a avut loc o intelegere: miliardarul a renuntat la solicitarea dobanzii, iar Romsilva la continuarea procesului, pe care putea sa-l prelungeasca prin recurs.
Dupa ce banii pentru repararea caii ferate forestiere au intrat in conturile firmei lui Varzaru, activitatea monopolista de exploatare si transport pe Vaser a fost reluata. Insa dupa ce a fost amendat de Paste pentru tranporta ilegal o granitura de tren plina cu lemne, miliardarul si-a adus aminte ca legea ii da dreptul timp de trei ani sa solicite dobanda pentru intarzierea cu care a fost platit de stat sa repare calea ferata pe care numai el opereaza.
Asa ca a trimis o somatie catre Romsilva prin care cere plata sumei de 1 milion de lei, dobanda la care renuntase initial. Probabil e doar „un avertisment” urmat de o noua „iertare”, fiindca premiile sunt mari pe Valea Vaserului. Numai in ultimii doi ani, Ocolul Silvic Viseu de Sus a vandut aproape 200.000 de metri cubi de lemn, afacerea cu lemn din padurile administrate de stat fiind una care aduce in bugetul Romsilva 1,7 milioane de euro pe an, insa celor care exploateaza padurea, mult mai mult.
„In 2009 am vandut 102.000 de metri cubi si anul trecut 93.000 de metri cubi, dar pe noi, cantitatea asta (n.r., mare) ne-a dezavantajat. In ce sens? O fost mult lemn rau, uscat. Deci a fost un atac de ipide, o musculita care ataca intre lemn si scoarta, obtureaza canalale, nu mai circula seva si lemnul se usca si crapa. Lemnul ala nu-i mai bun de mare lucru…”, a explicat seful Ocolului Silvic Viseu de Sus.
Monopol „legal” pe transport
Totusi, cu lemn „mai rau”, asa cum il carcaterizeaza seful ocolului silvic din Viseu, Valea Vaserului produce o suma semnificativa in fiecare an, iar singurul care poate sa-l transporte de acolo, de sus, din munte, Varzaru, poate sa stea linistit. Nimeni din Romsilva nu vrea sa faca un drum de acces auto pentru a da posibilitatea si altor agenti economici sa exploateze lemnul din zona si a-l transporta fara a plati transportul la suma impusa de Varzaru.
Explicatii sunt mai multe, insa toti recunosc ca cea mai importanta este, halucinant, bazata pe principiul drobului de sare. Adica, daca s-ar face un drum, pentru a distruge monopolul mocanitelor lui Varzaru, s-ar distruge Valea Vaserului, pe considerent ca… daca nu poti sa ajungi in padure, nu poti nici s-o furi! Mai exact, are acces doar unul, iar o gura se hraneste cu mai putin decat multe guri.
„Am analizat si treaba asta, am discutat, sa stiti, numai ca… ca la noi in Romania: se analizeaza sa se vada cu cat creste pretul. Pai poate creste pretul cu 20-30 de lei, merita? Nu merita. Bun, atunci ce facem? Acesibilizam alt bazinet unde nu-i acces deloc. Principii de astea functioneaza la hotarari referitoare la o posibila investitie”, a declarat seful Ocolului Silvic Viseu de Sus.
Seful silvicilor maramureseni, Mihai Sajerli, spune ca problema construirii unui drum auto forestier s-a luat chiar si in vara anului 2009, dupa ce evealuarea refacerii caii ferate afectate de viitura din 2008 erau de 250 de miliarde de lei vechi.
„Costurile unui drum auto au fost de 750 de miliarde (n.r., de lei vechi). Bineinteles, matematic a fost simplu: o diferenta de 500 de miliarde. Nu facem drumul, logic? Al doilea aspect este ca statul roman are interesul sa pastreze aceasta cale ferata ca si singura functionala din toata Europa. Este in patrimoniul national si este facuta cerere de a o introduce in patrimoniul UNESCO, iar apoi are regim de monument si atunci sigur ca nu se va face drum”, a mentionat Sajerli.
Seful silvicilor maramureseni spune ca daca se face drum pe Vaserul ajunge ca Borsa. „Unde este accesibilitate sunt furturi de lemne, unde nu este accesibilitate, nu se fura lemn, este o chestie de logica elementara. In plus, dinamica pietei lemnului este imprevizibila. Astazi, daca facem drum, s-ar putea sa vand lemnul de pe Vaser cu 150 de lei mc, dar maine s-ar putea sa pice piata si sa fiu… „fiul ploii”. Iar apoi sa intervina baietii cu taierile ilegale. Macar din punctul de vedere al taierilor ilegale bazinetul e protejat”, a explicat Sajerli.
De ce statul mentine monopolul lui Varzaru
In conditiile in care Valea Vaserului ramane prohibita transportului auto, am intrebat conducerea silvicilor din zona, dar si pe cea judeteana, de ce nu cumpara Directia Silvica o locomotiva si vagoane pentru a opera pe calea ferata forestiera care ii apartine.
Investitia ar inlesni controlul lemnului exploatat, ar deschide piata de licitatie si altor agenti economici, ceea ce ar duce la cresterea pretului la lemn, si, cel mai important, silvicii de la stat nu ar mai fi acuzati de cei din zona ca protejeaza monopolul detinut de Varzaru.
„Dar ce functioneaza la noi la stat? Dati-mi un exemplu ce functioneaza bine la noi, la stat. Credeti ca ar functiona treaba asta (n.r, cu transportul de stat pe calea forestiera) la noi?”, s-a intrebat Vasile Vlad, seful Ocolui Silvic Viseu de Sus.
„De ce nu-l sparg agentii economici monopolul? Au posibilitatea sa-l sparga, dar nu vor pentru ca sunt comozi sau depind de unul si de altul, m-ati inteles? Calea ferata este a statului roman. Oricine care are atestat AFER (Autoritatea Feroviara Romana) si material rulant (n.r., vagoane si locomotiva) poate rula pe aceasta cale ferata. Ceea ce spun agentii economici este o mare minciuna, va spun de ce. Ei si-o cam gatat lemnul de pe Novat, de pe Novicior, de pe partea asta de jos a Vaserului s-acuma ar da lovitura s-acolo sus, numa’ ca acolo sus e statul roman, inca e pe rol”, a declarat directorul Directiei Silvice Baia Mare.
Statul isi cumpara vagoane, dar de… pasageri
Anul trecut, Directia Silvica Baia Mare a investit 2 miliarde de lei vechi in achizitia unor drezine si a trei vagoane, insa nu de transport lemne, ci de… pasageri, desi nu efectueaza turism pe Vaser si acesta fiind monopolizat de o firma apropiata lui Varzaru. L-am intrebat pe seful silvicilor, care infirma ideea sustinerii monopolui creat de Varzaru, cum se poate transporta lemnul de pe Vaser fara mocanitele lui Coman „Varzaru”?
„Asta de ce ma-ntrebati pe mine? Eu stiu ca vand o parte din masa lemnoasa pe picior, treaba ta cum ai luat-o de acolo, daca o duci cu elicopterul sau o duci in spate sau cu trenul sau cu vagonul sau cu taf-ul”, a mentionat directorul Mihai Sajerli.
Monopol pe intretinerea caii ferate
Pentru ca este singurul care detine certificat AFER, pe langa transportul lemnului de pe Valea Vaserului, Varzaru detine si monopol pe intretinerea caii ferate forestiere. Anual, pe langa banii incasati pe transport, el castiga si o suma semnificativa de la Directia Silvica Baia Mare pentru intretinerea si reparatia liniei pe care ruleaza doar el. Evident, totul e legal.
„Calea ferata este administrata de statul roman. Ca si pe drumurile forestiere se fac contracte de intretinere si reparatii curente care se platesc din taxa de piaj (5,4 lei x metri cubi transportati). Pe calea ferata, conform legislatiei, poti sa faci aceste lucrari doar daca ai atestat AFER. S-a discutat de foarte multa vreme chestia asta cu preluarea intretinerii caii ferate ca sa nu existe discutii ca numai o firma… S-a abandonat din start povestea avand in vedere ca trebuie sa angajam 150 de muncitori. Intretinerea pe calea ferata se face dupa standarde”, spune Sajerli.
Totusi, seful silvicilor maramureseni recunoaste ca daca ar intretine si repara calea ferata in regie proprie, Directia Silvica ar incasa din transport 20-25 de lei pe fiecare metru cub coborat cu mocanita in Viseu de Sus.
Chiar in momentul documentarii noastre urma sa se atribuie un nou contract de interetinere a caii ferate forestiere. Pentru ca o singura firma detine in Maramures dreptul de a executa aceste lucrari am intrebat daca silvicii se pregatesc sa alimenteze din nou conturile lui Varzaru?
„Nu, nu, nu, nu, va rog, gresiti. Trageti concluzii pripite. Astazi va invit sa participati la licitatie, licitatia este publicata in SEAP (Serviciul Electronic de Achizitii Publice). Licitatia este facuta cu reprezentanti ai Directiei de Finante si va invit sa participati. Deci nu trageti concluzii pripite, singura firma… In tara sunt, dupa cate stiu eu, cinci firme care au atestat AFER, in afara de CFR”, a spus Mihai Sajerli.
N-am mai ramas la licitatie din trei motive: 1) ne-a fost jena de jena silvicilor, 2) licitatia nu a mai avut loc, 3) stim castigatorul contractului de intretinere a caii ferate forestiere din Maramures. Singurul inscris, implicit castigatorul „licitatiei” in care a concurat el cu el, a fost Vasile Coman „Varzaru” – doar n-o sa se mute firma din Ploiesti sau cea din Caras Severin pe Vaser sa faca intretinerea caii ferate pe care ruleaza trenuletul miliardarului din Viseu de Sus.
Monopol pe turism
In fine, dupa exploatare, transport si intretinere a caii ferate, cel de-al patrulea monopol de pe Vaser il reprezinta turismul cu mocanita. Timp de cinci ani, firma care transporta turisti pe Valea Vaserului pe calea ferata forestiera a statului roman n-a avut niciun contract in acest sens, implicit n-a platit niciun leu statului. I-am intrebat pe sefii silvicilor de ce nu s-a facut un contract pe utilizarea unui bun gestionat de stat si de ce o firma privata a beneficiat de o gratuitate suspecta. Raspunsurile sunt edificatoare.
Mihai Sajerli, director Directia Silvica Baia Mare: „Nu as putea sa va spun, nefiind in functie la data respectiva, deci nu stiu”. Vasile Vlad, sef Ocol Silvic Viseu de Sus: „Intrebati pe altii, nu pe mine. Deci eu cand am venit, am batut din gura, s-o facut contractul. Pana atunci n-a fost contract”.
Contractul de utilizare a caii ferate forestiere pe Vaser a fost facut doar in vara anului trecut, de actuala conducere. Seful Ocolului Silvic Viseu de Sus spune ca „firma respectiva” are un contract incheiat cu Directia Silvica conform caruia plateste un anumit procent din vanzarea biletelor. „In fiecare luna, dansii vin cu decont, cu borderoul si cu toate biletele vandute, din care primim procent. De exemplu, pana acuma avem incasati vreo 50 de milioane (n.r., de lei vechi). Bani care se vireaza la Directia Silvica, respectiv la Parcul Muntii Maramuresului, ca asa ii facut contractul”, a declarat Vlad.
Seful silvicilor maramureseni recunoaste ca pe calea ferata forestiera a statului roman se face turism de mai multi ani de zile. „In 25 martie 2010 am fost instalat in functia de director si in 1 iunie 2010 am semnat acest parteneriat cu firma de turism de pe Vaser. Statul roman obtine 1 euro pentru fiecare bilet emis, ca taxa de utilizare a caii ferate – biletul am inteles ca-i in jur de 6 sau 7 euro”, a declarat Sajerli.
Banii incasati din turismul facut cu mocanita pe Vaser se vireaza Parcului Natural Muntii Maramuresului, care trebuie sa ii foloseasca pentru „a face publicitate zonei si investitii in trasee turistice”, dupa cum a precizat directorul Directiei Silvice Baia Mare.
„Contractul a fost semnat in 17 august 2010. Prin octombrie anul trecut ne-a platit Directia Silvica, banuiesc ca atata a incasat, 16.883 de lei. Asta a fost pentru anul trecut. Anul asta inca nu ne-au virat banii, am inteles ca Ocolul Viseu i-a incasat deja”, a declarat Alin Barda, contabil sef al Parcului Natural „Muntii Maramuresului”.
Conform conducerii silvicilor maramureseni, din vara anului trecut, cand s-a semnat contractul, si pana in 9 mai 2011, in mai putin de un an, statul a incasat 24.138 de lei. Mai mult decat nimic, cat a incasat in ceilalti cinci ani de inchiriere gratuita a caii ferate pe care firma respectiva face turism pe Vaser, dar mai putin decat chiria unui chiosc.
Concluzie: „Se fura, dar nu de la noi!”
Povestea monopolului se apropie de final, dar nu „incalecam pe-o sa” asezata pe un cal de lemn, pana nu aflam cat lemn se mai fura din zona Viseu.
„Anul trecut ne-am certificat FSC, am fost monitorizati pe o perioada de un an, nu de romani, de altii. S-a ajuns la concluzia ca-i un ocol foarte bine administrat, din toate punctele de vedere, nu numai din punct de vedere al furturilor sau stiu eu ce. In zona se fura, n-are rost de povestit. Si imi asum riscul asta, chiar daca multi o sa spuna: Ma, n-ai putut tacea, ca ti-l ridici in cap pe nu stiu care. Sa fura, n-are rost sa povestim. Se fura in zona composesorala, si o sa vedeti in urma controlului care se face acuma”, a mentionat Vasile Vlad, seful Ocolului Silvic Viseu de Sus.
Asadar se fura. E bine ca „nu de la noi” si e bine ca din valoroasa padure a fostei Case Autonome a Padurii Statului, pe Vaser au mai ramas in proprietatea statului 19.000 de hectare. Insa e rau ca o institutie a statului mentine un monopolul in interesul unui privat. E drept, a unui privat care le e partener de afaceri si chiar creditor.
Sursa: Catalin Vischi