O treime din volumul pernelor si sulurilor care se pun sub cap ar putea fi reprezentata de acarieni, vii sau morti, dejectiile lor, celule de piele moarta si microbi, arata un studiu realizat de cercetatori de la spitalul St Bartholomew din Londra si London NHS (National Health Service) si citat de Le Point.fr.
Printre factorii ‘nedoriti’ care se gasesc in perne, cercetatorii care au realizat studiul in mediul spitalicesc au gasit bacterii precum temutul stafilococ auriu (SARM) sau E.coli, care inspaimanta acum tari din Europa. In lenjeria de pat au mai fost descoperiti virusi ca cel al gripei, al hepatitelor si al varicelei, in jur de 30 in total, subliniaza Le Point.fr.
‘Perna este un mediu de cultura ideal, alimentat de transpiratie, lacrimi si ceea ce ne iese pe gura si pe nas cand tusim si stranutam. In fiecare noapte, pielea ni se descuameaza. Microbii se inmultesc si incurajati de caldura corpului nostru, noapte dupa noapte’, spune dr Frederic Saldmann, specialist in igiena. Prin urmare, pernele ne indeamna doar pe noi la somn, in timp ce orice germen poate prolifera, adauga un specialist englez.
Ca atare, pernele din spitale sunt, mai mult decat cele de acasa, infestate cu microbi. Studiul a aratat concentratii de microbi care ar putea produce infectii grave la persoanele imunodeficitare sau usor slabite. ‘Se stie foarte bine ca o persoana se poate imbolnavi din nou daca nu-si spala perna dupa ce a avut gripa’, spune dr Saldmann. Astfel, nu este suficienta schimbarea fetelor de perna (microbii traverseaza usor tesatura) sau utilizarea unor fete de perna antibacteriene (care se spala si ele regulat), ci este necesara si spalarea pernelor (de preferinta sintetice) o data la trei luni.
Pe scurt: perna nu se imprumuta nimanui, este de preferinta sintetica, se spala o data la doua-trei luni, se schimba o data pe an si se imbraca intr-o fata de perna antibacteriana. Dr Saldmann incheie spunand ca aerisirea asternuturilor nu omoara deloc coloniile de germeni.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
