Oamenii care vor participa la testarea pentru coronavirus de la nivel național ce va începe în luna iunie în România vor fi selectați aleatoriu, din fiecare regiune a țării și pe nouă grupe de vârstă, din rândul persoanelor care se vor prezenta pentru diverse alte analize sau controale de sănătate la clinici, spitale, ambulatorii. Aceste persoane vor trebui să-și dea consimțământul, a explicat luni, la Digi24, Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie și reprezentant al României la Organizația Mondială a Sănătății.
„Modul în care se selectează cei care vor participa la această testare este cel aleatoriu. Se vor alege persoane aparținând unor categorii de vârstă, din 10 în 10 ani. Sunt persoane care se vor prezenta în diverse spitale, în ambulatorii de specialitate, camere de gardă, pentru efectuarea de analize pentru orice fel de afecțiune sau pentru o verificare a stării de sănătate pur și simplu, și de la ele se va recolta, pe baza unui consimțământ informat și semnat, o cantitate de ser”, a detaliat Alexandru Rafila la Digi24.
Ce este un studiu de seroprevalență
Testarea națională pe care o face Ministerul Sănătății în colaborare cu Institutul Național pentru Sănătate Publică constituie așa-numitul studiu de seroprevalență, care urmărește să vadă în ce măsură populația țării a trecut prin boală. Persoanele vor fi testate pentru a vedea dacă au anticorpi de COVID-19. Este un studiu ce poate ajuta în cazul unui eventual al doilea val de îmbolnăviri.
„Ne arată care persoane au trecut prin infecție și au anticorpi, care au fost categoriile de vârstă cele mai afectate, care au fost locurile cele mai afectate, mediile cele mai afectate (urban/rural), iar autoritățile de sănătate publică să știe la ce să se aștepte, care a fost circulația virusului și ce măsuri să ia eventual în toamnă, dacă cumva vom asista la un al doilea val”, a arătat Alexandru Rafila.
Când se face un studiu de seroprevalență
Programul de testare națională va ține însă cont de situația epidemiologică. Studiul de seroprevalență se face în momentul în care este depășit vârful epidemiologic și răspândirea bolii scade în intensitate în România, înregistrându-se un număr mic de cazuri. „Aceste programe de seroprevalență, adică de stabilire la nivel național a procentului de persoane care au trecut prin infecție, se fac după ce boala scade în intensitate, adică atunci când ajungem la un număr stabil și mic de cazuri, deci practic după ce trece celebrul val despre care am tot discutat”, a spus profesorul Alexandru Rafila.
Câte persoane vor fi testate în fiecare județ
Aceste testări trebuie să fie semnificative din punct de vedere statistic, a explicat Alexandru Rafila. Pentru aceasta, se va ține cont de cele opt regiuni de dezvoltare ale României, inclusiv Bucureștiul, de grupele de vârste recomandate de OMS (nouă grupe, din zece în zece ani: 0-9 ani, 10-19 ani, 20-29 de ani etc), de sexul subiecților și de mediile de proveniență (rural/urban). „O să avem un eșantion mediu de circa 700 de persoane din fiecare județ, din cele 9 grupe de vârstă, dacă luăm un județ mediu, ca populație, cu 450.000 de locuitori”, a menționat Rafila.
Oamenilor li se va prezenta un chestionar, vor fi întrebați dacă vor să participe la studiu și li se va cere consimțământul. Asta se va întâmpla în momentul în care ei vor veni oricum să-și facă alte analize. În niciun caz nu vor fi chemați, convocați undeva special pentru aceasta, a subliniat Alexandru Rafila.
Rezultatul va fi anunțat și pacientului
Studiul nu se face pe baza unor teste rapide, care au o precizie discutabilă, vor fi teste făcute pe ser prelevat de la persoane în mod aleatoriu, din toată țara, a punctat specialistul. După ce se vor colecta aceste seruri, probele vor primi un cod de bare și probabil se vor congela, vor fi transportate la București, la Institutul Național de Sănătate publică, unde serul respectiv va fi testat pe platforme automatizate de mare capacitate și cu cele mai bune kituri disponibile la momentul de față. Este o procedură care trebuie organizată de Ministerul Sănătății, a spus Alexandru Rafila
Rezultatul analizei va fi anunțat și pacientului, probabil la o adresă de mail pe care o va indica în chestionar, și toate rezultatele vor fi adunate într-o bază de date electronică. Din analizarea statistică a acestora, specialiștii vor trage apoi concluziile.
Care este eșantionul pentru un studiu de prevalență
Horațiu Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății, declara duminică la Digi24 că testarea pentru studiul de seroprevalență al COVID-19 în România va include în jur de 30.000 de oameni, un eșantion care a fost calculat proporțional cu populația României.
Astfel de studii s-au făcut deja în mai multe țări. Studiul din Spania, de exemplu, țară care are o populație dublă față de cea a României, are un eșantion de 60.000 de oameni, a arătat profesorul Rafila. Și în Italia se va face un studiu de seroprevalență cam în aceeași perioadă cu cel din România, pe 150.000 de persoane (la o populație de trei ori mai mare).
Teste de precizie foarte mare
Aceste teste au o precizie foarte mare, de peste 99 la sută, erorile sunt minime. Rezultatele studiului de seroprevalență vor fi luate în considerare de către organismele naționale și internaționale în momentul în care studiul va fi finalizat.
Așa cum au arătat alte studii făcute până acum în alte țări, este de așteptat ca procentul populației care a trecut prin infecție și care proababil are anticorpi să fie destul de mic, a punctat Alexandru Rafila.
Pe de altă parte, el a subliniat că testarea din București anunțată de Primărie nu are nicio legătură cu studiul de seroprevalență. „Nu cunosc detaliile acestui studiu (din București – n.r.), nu știu pe ce tip de teste se realizează și care este scopul testării. Fiecare face cum consideră că este potrivit”, a declarat Alexandru Rafila întrebat dacă ar recomanda bucureștenilor să se înscrie la testarea anunțată de Primărie.
Digi24
– Servicii de creare site web
