Credincioșii celor două biserici creștine intră începând de luni, 3 martie, în Postul Paștilor, o perioadă de pregătire spirituală pentru celebrarea Învierii Domnului, care va avea loc anul acesta pe 20 aprilie. Considerat cel mai lung și mai aspru post din an, acesta durează 40 de zile și simbolizează purificarea trupească și sufletească.
Semnificația Postului Mare
Postul Sfintelor Paști, cunoscut și sub numele de Postul Mare, amintește de cele 40 de zile de postire ale Mântuitorului Iisus Hristos, înainte de a începe activitatea Sa mesianică. Această perioadă de asceză are rădăcini profunde în tradiția biblică: potopul care a curățat Pământul de păcate a durat 40 de zile și 40 de nopți; poporul evreu a peregrinat timp de 40 de ani în deșert, înainte de a ajunge în Țara Făgăduinței; Moise a postit 40 de zile pe Muntele Sinai, unde a primit Tablele Legii.
Postul Mare implică nu doar renunțarea la alimente de origine animală, ci și o intensificare a vieții spirituale prin rugăciune și fapte bune. În tradiția bizantină, Postul Mare începe în lunea de după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, în timp ce în ritul latin debutul are loc odată cu Miercurea Cenușii.
Conform rânduielilor bisericești, postul presupune abținerea de la anumite alimente și băuturi, dar și de la gânduri necurate, pofte și fapte rele. Astfel, postul trupesc trebuie completat de un post sufletesc, prin curățirea minții și inimii.
În timpul Postului Mare, credincioșii au doar două zile de dezlegare la pește: 25 martie – Buna Vestire; 13 aprilie – Duminica Floriilor.
În România, Paștele este una dintre cele mai importante sărbători religioase, fiind marcat de o serie de tradiții și obiceiuri populare. Printre cele mai cunoscute sunt vopsirea ouălor în roșu, care simbolizează sângele lui Iisus Hristos, și pregătirea bucatelor tradiționale, precum cozonacul, pasca și drobul de miel, care fac parte din mesele festive. În noaptea de Înviere, credincioșii participă la slujba de la biserică, unde primesc lumină, simbol al învierii și al speranței. Aceștia rostesc salutul „Hristos a înviat!” și răspunsul „Adevărat a înviat!”, o tradiție ce continuă pe parcursul sărbătorii.
Un moment unic al Paștelui Ortodox este aducerea Luminii Sfinte de la Ierusalim. Această tradiție simbolizează miracolul Învierii, iar Lumina Sfântă este distribuită credincioșilor în biserici, aducând un sentiment de unitate și speranță. În România, lumina este adusă în mod oficial și distribuită în toată țara în noaptea de Înviere.