Ardelenii îşi pot găsi strămoşii online, în prima bază de date demografice istorice

Prima bază de date demografice istorice din România a fost lansată la Cluj. Cercetătorii Centrului de Studiere a Populaţiei, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai au realizat o bază de date complexă, compatibilă cu orice bază de date de populaţie din lume, spune Luminiţa Dumănescu, managerul proiectului.

“Produsele finale ale acestui proiect sunt trei baze de date diferite. Una a surselor, care înregistrează registrele parohiale din Transilvania, atâta cât am reuşit noi să cuprindem în cei trei ani de derulare a proiectului, respectiv informaţiile referitoare la viaţa peste 360.000 de indivizi, exact aşa cum sunt în registre, o bază centrală, o bază standardizată, care se completează pe zi ce trece, pentru că ea, practic, conţine informaţia prelucrată din prima bază şi interfaţa genealogică a bazei de date”, a spus cercetătorul Luminiţa Dumănescu.

Vrei să îţi faci arborele genealogic, de pe la 1850 încoace? Nimic mai simplu: accesezi site-ul hpdt.ro:4080 şi introduci datele pe care le ştii deja, explică Luminiţa Dumănescu.

“Prin introducerea numelui, prenumelui, locului pe care îl caută şi, posibil, a anului pe care îl ştie, în cele patru câmpuri pentru căutare, oricine îşi poate găsi strămoşii, cu condiţia ca localitatea să fi fost deja prelucrată şi disponibilă”, a mai spune Luminţa Dumănescu.

Pentru a afla aceste informaţii, cercetătorii au scanat şi analizat registrele de stare civilă, care în acele vremuri erau ţinute la parohii, de diferite confesiuni. Ei au găsit informaţii în română, latină, maghiară şi germană, scrise cu alfabet latin sau chirilic. Cea mai mare provocare a proiectului a fost descifrarea informaţiilor de stare civilă, care nu erau standardizate, ci fiecare preot le nota de mână, după cum considera.

Astfel, cercetătorii au aflat informaţii interesante, cum ar fi faptul că femeile îşi păstrau numele de fată şi după ce se căsătoreau. Ele luau numele soţului doar dacă acesta murea.

O altă informaţie interesantă care a reieşit din bazele de date studiate a fost şi rolul vaccinării la început de secol 20 şi felul în care a salvat el sute de mii de vieţi. De exemplu, în 1870, 8.600 de copii au fost vaccinaţi împotriva varicelei. În anii următori au mai rămas doar câteva cazuri de deces care să aibă această cauză, au explicat cercetătorii.

Până acum au fost colectate date pentru 6,9% din populaţia Transilvaniei din acea perioadă. Proiectul de la UBB a fost realizat cu fonduri norvegiene. Cercetătorii au câştigat un grant de 650.000 de euro, cu care a fost încheiată faza-pilot. În total, au lucrat la acest proiect 24 de istorici, operatori de date, demografi şi sociologi.