Rusia asteapta, intr-o atmosfera tensionata, alegerile prezidentiale in urma carora actualul premier Vladimir Putin ar urma sa revina la Kremlin, in pofida unei fronde fara precedent impotriva regimului sau. Tara a traversat azi, 3 martie, o „zi a tacerii” conform legislatiei electorale, care interzice orice fel de campanie in ziua dinaintea votului. Ultimele sondaje, publicate la sfarsitul lui februarie, il crediteaza pe Putin cu o victorie din primul tur, cu 60 la suta din voturi. Circa 109 milioane de alegatori sunt chemati la urne. Birourile de vot se vor deschide duminica, 4 martie, la ora locala 08.00 in Extremul Orient rus (sambata, 22.00 ora Romaniei) si primele estimari vor fi cunoscute in jurul orei 21.00 (19.00 ora Romaniei), dupa inchiderea ultimelor sectii de votare din Kaliningrad (vest).
Opozitia a facut insa totul pentru a mobiliza alegatorii si a impune un al doilea tur de scrutin, pe fondul scaderii popularitatii lui Putin, care a detinut deja doua mandate consecutive de presedinte, in perioada 2000-2008.
Actualul premier se confrunta cu patru candidati care s-au straduit sa nu il atace frontal pe fostul agent KGB, in timp ce niciun membru al opozitiei radicale nu a primit autorizatia de a candida la aceste alegeri. Putin s-a declarat sigur de sustinerea majoritatii, chiar si in marile orase si in cadrul clasei de mijloc, care a ingrosat randurile opozitiei.
Coalitia opozitiei care organizeaza, de la alegerile din decembrie, manifestatii de o amploare fara precedent la Moscova in ultimii 12 ani, a considerat ca scrutinul nu poate fi democratic si prevede o noua manifestatie chiar pe 5 martie, in centrul capitalei ruse.
Campania electorala a fost marcata, potrivit observatorilor organizatiei ruse Golos, de folosirea masiva a resurselor statului in favoarea lui Putin si de o politica de „intimidare” vizand opozantii si organizatiile care vor sa monitorizeze scrutinul. „Campania s-a distins prin abundenta tentativelor de denigrare, vizand atat opozitia, cat si candidatii la prezidentiale”, a subliniat asociatia intr-un raport.
Actualul sef al Guvernului a acuzat pe rand opozantii ca sunt in serviciul Occidentului, ca pregatesc ei insisi fraude electorale si chiar vor sa il asasineze pe unul de-al lor pentru a putea acuza regimul.
Intr-un discurs ofensiv rostit la o reuniune a sustinatorilor sai saptamana trecuta, Putin a plasat miza alegerilor la nivelul unei noi „batalii pentru Rusia”.
Ales prima data la conducerea Rusiei cu 53 la suta din voturi in timp ce era presedinte interimar dupa demisia lui Boris Eltin, el a fost reales in mod triumfal in 2004, cu peste 71 la suta din voturi. Cresterea rapida a nivelului de trai, gratie cresterii cursului mondial al petrolului, si politica perceputa ca restabilind locul tarii pe scena mondiala au alimentat aceasta popularitate, potrivit sociologilor.
Constrans sa paraseasca Kremlinul in 2008 deoarece Constitutia nu ii permitea un al treilea mandat consecutiv, Putin a ramas cel mai influent om politic din Rusia, indeplinind functia de premier si propulsandu-l la presedintie pe Dmitri Medvedev, unul dintre subordonatii sai. Acesta din urma s-a retras in favoarea mentorului sau si este chemat sa devina premier dupa transferul de putere prevazut pentru luna mai.
O reforma constitutionala a marit durata mandatului prezidential de la patru la sase ani, iar Putin poate ramane, teoretic, la putere pentru alte doua mandate consecutive, respectiv pana in 2024.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
