Vezi GALERIE FOTO
Pornirea din Baia Mare inspre Targu Lapus se face la ora 6 dimineata, cand seninul superb al diminetii este subit inlocuit de o ceata densa. Soarele crepuscular se filtreaza feeric prin ceturile laptoase. Pajistile acaparate de milioanele de exemplare galben-portocalii de Floare brosteasca par poleite in aur. Suind Dealul Carbunarului, negurile diafane, patrunse de razele soarelui deconspira o multitudine de planuri precum intr-o inspirata scenografie a unui basm.
Din Berinta spre Copalnic-Rusor-Cernesti un alt spectacol matinal il ofera Culmea Preluca ce se vede in dreapta. La stanga, peste valea Bloaja, se ivesc Mogosa, Ignisul, Gutaiul si satra lui Pintea. In fanatele de langa sosea, miile de globulete albe, vaporoase, de papadii creeaza o feerie magica.
Voaluri albe, ca de borangic plutesc eteric in lungul meandrelor Lapusului
Din Dealul Pietris, se coboara printre Cufoaia si Borcut in inima Tarii Lapusului, orasul Targul Lapus. La stanele de pe Pietris, strategic amplasate foarte aproape de sosea, e animatia mulsului de dimineata. Peste zi, bacii le ofera cas si urda proaspata drumetilor interesati.
Se iese din Targul Lapus catre Razoare, fara a scapa minunatia apelor Raului ce spala pragurile de sisturi cristaline cu granati. Se suie spre Valeni, iar de la Cariera de Calcar se vireaza in dreapta, spre Peteritea.
Ceturile se subtiaza treptat, dar inca induc acel mister, in timp ce lasa vederii vatra satelor Peteritea si apoi Vima Mica. Alte voaluri albe, ca de borangic, plutesc eteric in lungul meandrelor Lapusului. Dincolo de rau, adica din Groape in Preluca Veche si in continuare spre Preluca Noua, Aspra si Dealul Pitigaii, soarele mangaie dragastos podisul. Culmea Preluca, impadurita cu foioase, vazuta acum dinspre sud, pare coronita verde de pe crestetul unei merituoase premiante.
La stanga, se contureaza Culmea Vimei terminata spre vest, deasupra Vimei Mari, cu spectaculoasele rape conglomerat gresoase ale Malului Vimei.
Se trece de Vima Mica lasand la stanga asfaltul ingust ce duce inspre Vima Mare drumul continuandu-se spre vest, pe drumul neintretinut, gropos, spalat de averse, colbuit. Deasupra Salnitei, se coboara pe macadam spre Salnita de Jos.
Minunatii acvapeisagistice
Se face primul popas la vechea punte suspendata ce trece Raul catre Dealul Corbului. De pe platforma dinaintea puntii si a podului, se admira cursul Lapusului, mai intai inspre amonte, adica in portiunea imediat de dupa bucla in urias U a acestuia, obligat fiind de dolomitele dure si semete ale Custurii Cetatelei, respectiv la nord de Piatra Ciutei scaldata in baza de gura vaii Morilor.
In aval de pod, o alta minunatie acvapeisagistica este oferita de Lapusul inegal despletit inaintea insulei ce anunta scurta adastare a apelor in Balta Salnitei. in dreptul insulei, pe malul drept al Lapusului se observa o frumoasa lunca inierbata, strajuita de salcii, un loc agreat de pescari si picnicari.
in aval de insula si inainte de Balta Salnitei, Lapusul traverseaza un prag stancos ce induce parca fierberea inspumata a apelor acestuia.
Se revine la capatul podului dinspre Salnita de Jos si se traverseaza pe sub cablurile de otel ale puntii vechi. O poteca conduce costis apoi suis peste talvegul aproape sec al unui paraias, spre Custura Cetatelei.
La Custura Cetatelei
Se traverseaza un colt de faget in care conglomeratele dolomitice par niste blocuri de beton razletite fara noima. Se iese pe flancul vestic al Custurii Cetatelei marcat de ienuperi si de sute de cuiburi alb-rouate de paianjeni printre care zambesc diminetii o multime de orhidee din specia Untul vacii, majoritatea visinii-violacee.
O cruce de lemn puncteaza capatul sudic (dinspre Salnita) al Custurii Cetatelei. Privind spre est-sud-est, se deschide panorama spre lunca Lapusului, raul curgand dinspre Gura Vaii Vimei prin flancul estic al Custurii Cetatelei.
Deplasarea se face pe custura spre nord. Lapusul aflat atat in dreapta cat si in stanga se aude sporovaind molcom. in dreapta, realizand un impresionant U, se orienteaza spre confluenta cu Valea Morilor si, dupa ce trece pe sub Piatra Ciutei, o ia catre podul Salnitei. in stanga custurii, se vad megalitii dolomitici impresionanti, ce coboara ca niste contraforti pana in malul Raului.
Se iese pe custura propriu-zisa, cu inseuarea nordica alpina a carei traversare ar presupune cunostinte minime si abilitati de catarator. Pe Custura Cetatelei, florile portocalii de Iarba osului, rozetele albe ale unei varietati de Gusa porumbelului, palcurile tepoase de Parul porcucului si covoarele scunde de cactusi autohtoni ce indragesc rocile dolomitice, insorite si aride, invioreaza spectaculoasele panorame.
Custura este patrunsa de la est spre vest de o pestera cu o dezvoltare descendenta de circa 42 de metri, prospectata si cartata de Clubul de Speologie Montana din Baia Mare.
Gospodariile prospere din zona Dealului Corbului
Se porneste inspre Dealul Corbului, suind pe drumul accesibil in sezonul cald oricarui autovehicol. Depasind zona stancoasa de calcare metamorfice, se lasa la stanga o rastignire si imediat in dreapta se iveste, protejata de stejari, o gospodarie foarte bine organizata si prospera, cu un saivan mare pentru oi si capre.
O alta gospodarie se lasa in urma nu inainte de a admira acolo o sura cu grajd din barne lipite cu lut.
O imensa tufa de liliac inflorit domina curtea din dreptul surii unei alte gospodarii. Casa pare un avanpost medieval, cu deschidere spre Custura Cetatelei, Gura Vimei si Culmea Vimei.
Doua simpatice batranele tocmai se intorc dupa ce au imprastiat un car de balegar pe o holda destinata culturii de cartofi.
Salamandra
In dreptul cimitirului, se schimba directia de mers spre stanga si se coboara printr-o pajiste cu pruni rari, in dreapta fiind liziera de fagi si stejari, blocata pe alocuri de arbori care limiteaza accesul vitelor scoase la pascut.
In capatul acelei pajisti, se aude murmurul paraului Topilea, afluent stang al vaii Porcului, la confluenta lor aflandu-se cascada Valtori.
Urmeaza un pasaj abrupt, bolovanos pe alocuri, cu padure tanara. inainte de atingerea talvegului bolovanos al vaii Porcului sub cascada Valtori, in dreapta se observa paraul Topilea, ca o stergura alba de apa.
La aproximativ 30 de metri, impresioneaza valul ca de mireasa al cascadei Valtori formata pe cursul inferior al vaii Porcului. Branele dolomitice ale cascadei sunt extraordinar decorate de palcurile de albastrele si ferigute. O salamandra incearca sa se furiseze sub frunzisul gros si uscat, protejandu-se astfel de razele soarelui filtrate de coroanele fagilor.
Valea Porcului parcurge circa 100 de metri pana la intalnirea cu malul drept geografic al Lapusului, intre Dosul Salnicului si Colac, apele sale formand spectaculoase repezisuri, bulboane si inca o cascada.
Meterezele sistos-cristaline brun-argintii ale Cetatii din Dealul Corbului
Sub cascada Valtori, la aproximativ 30 de metri, pe malul stang al vaii Porcului, urmand o poteca se iese deasupra Dosului Salnicului. Simetric, pe malul drept al aceleiasi vai, se observa o alta poteca care duce pe piciorul sudic foarte abrupt, dolomitic, al Colacului.
Perspectiva spre Rau este extraordinara, ca si urcusul direct pe piciorul Colacului. Dinspre huciul Dosului Salnicului, se aude horcaitul, ca un latrat amenintator, al unui nevazut caprior.
Cateva exemplare de Orbalt cu floricele albe atrag atentia in penumbra fagetului. Se iese in zona inferioara, cu pajiste scunda, a Colacului. Prin iarba se vad palcuri mici albastre-cerneala de floricele, nu mai inalte de un lat de palma, numite Amareala.
Se suie pe Colac si curand, in stanga, atrag atentia meterezele sistos-cristaline, brun-ruginii, ale Cetatii din Dealul Corbului iar la stanga lor, piciorul abrupt-stancos botezat La Mese.
Peste stancaria Cetatii, spre nord-vest, se observa caciula de paie ascutita a unei suri batrane din Aspra.
Pajistea ascendenta a Colacului este limitata in cateva randuri de garduri sumar amenajate din arbori doborati si uscati, intercalate cu altele din sarma ghimpata.
Panorama spre satul Aspra
La stanga sus, ascunse de gorunetul matur, se afla indesalatura si sura, iar sub cea din urma, spre Rau si intre grohotele sistos cristaline, Ghetarul (un loc in care printre blocurile stancoase, vara, se emana curenti reci de aer).
Valea Porcului ramane tot mai jos si in dreapta, la stanga, pe sub gorunet, se contureaza Drumul lui Loti. Acolo se vede ghizdul scund al unei fantanite, probabil unica sursa de apa potabila din zona.
Se iese prin gorunet apoi se traverseaza spre nord-vest crestetul plesuv al dealului, avand in fata valea Stanjerilor si o alta gospodarie mare.
In flancul drept al vaii Stanjerilor se afla un tarc de 14 ha, in care un privat tine mistreti, metisandu-i cu porci din rasa Mangalita. Mai departe, spre nord-vest si dincolo de valea Rea, se deschide panorama spre satul Aspra, cu gospodariile razletite printre livezile de pruni. Locul este cunoscut pentru horinca de cea mai buna calitate, cea de pere stalnitoase, cu o inconfundabila aroma dulceaga, fiind fala locului.
In dreapta, un paraias afluieste spre apropiata vale a Stanjerilor. Dincolo de el, se afla gospodaria unei vaduve din Dealul Corbului, Un drum de carute duce de-a coasta in jos, prin stanga acestui parau, traversand o poiana recent incediata.
Drumul parcurge o culme treptat ingustata, stancoasa. La stanga si la circa 200 de metri mai jos curge Lapusul prin dreptul Baltii Mesteacanului, trece pe sub La Mese si pe sub Cetatea din Dealul Corbului, iar in dreapta accidentata vale a Stanjerilor ce afluieste in dosul Cetatii si a Staurului cel de Piatra cu valea Rea si-apoi cu Lapusul, imediat in aval de varful tipaului, adica in locul numit invartitura ( Lapusul invartindu-se practic in jurul promontoriului piramidal ascutit si impadurit al varfului tipaului).
Se ajunge pe crestetul stancos, sistos cristalin, al Cetatii din Dealul Corbului, iar panorama de-acolo este ametitoare. Lapusul vine dinspre Salnita, prin Balta Mesteacanului, avand in acel loc de acalmie efemera albia afunda de doi-patru metri si apele verzi smarald. Aici raul descrie succesiv doua bucle in forma de U.
Covoare galben portocalii de Iarba soldina drapeaza stancariile sur-ruginii incinse de soare. in fisuri sau pe langa pernitele de muschi, pot fi admirate colonii de diferite marimi de Verzisoara de munte. Pe brane, tocmai au inflorit buchete de flori inrudite Gusii porumbelului.
Casi proaspeti atarnati la gospodaria lui Marin din Deal
Se suie in Dealul Corbului, drumul de caruta ce urca de-a coasta ajungand la gospodaria lui Marin din Deal, in livada de pruni, meri, peri si nuci, cei din urma fiind ciupiti de ger dupa ce abia au inflorit.
Pe sub streasina unei colnite, sunt atarnati casii proaspeti, pusi la stors de zer si scopt nitel la soare. In gradinita de flori abia au inflorit caldarutele albe si sunt imbobociti bujorii. Bucataria de vara, petuniile plantate in scorburi de stejar sau prun, utilajele de tot felul, de la cele agricole, la circularul pentru taiat lemne pentru foc frumos asezate dau farmec aparte locului.
Se urmeaza flancul drept al vaii Porcului, in amonte de cascada Valtori, adica pe la culmea Colacului. O poteca pastorala conduce spre cimitirul din Dealul Corbului, la molidul singuratic, iar de acolo, intalnind avangarda mountainbikerilor aflati in concurs, ruland din Salnita spre Copalnic Manastur, se descinde la podul de peste Rau.
Miile de orhidee, o tufa de Dumbravnic cu flori alb-roz si nu in cele din urma suita de buchete abia inflorite de Sparceta spontana incanta privirea. Cucurigurile cocosilor apatici sunt purtate ici acolo de briza calda a amiezei.
Dupa noua ore de la plecarea din Baia Mare, agreabilul circuit turistic de pe cele doua flancuri ale Defileului Lapusului se incheie, cu convingerea ca aceste minunate locuri nestiute de multa lume vor putea fi revazute si in alte anotimpuri.
Foto: Salnita pe Custura Cetatelei, cascada Valtori si Cetatea din Dealu Corbului (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja