Rt 39 din 31 10 2010 cu A.Stefanoiu-I.Pop GNM, Brena si eu
Din Budesti prin Jereapan pe culmea Muntilor Lapusului, in Prislop la Poposeala, varful Neteda-Prisaca-Piatra Totosului
Vezi GALERIE FOTO
Ani in sir, alaturi de prietenii de drumetii, am facut o multime de trasee turistice in Muntii Lapusului, in toate anotimpurile, dinspre S sau N, chiar foarte recent unul pe Piemontul Varatecului, cu M.Ghetie (vezi Rt 38/2010). La 22 septembrie 2007 (vezi Rt 50/2007) insa , impreuna cu Papa, geologul A. Stefanoiu, dr. arheolog Kacso, geologul D.Istvan, jurnalistul A.Portase si speoturistul Costin Alex, am realizat un traseu turistic in zona Jereapan-Piatra Totosului, cu scopul de a descoperi cat mai multe, interesante, urme ale unui realmente glorios trecut minier semnalat mult inainte de 1700.
De-aceasta data am pornit din Baia Mare la ora 7 dimineata, luand-o prin Cavnic si Pasul Neteda spre Budesti si in continuare in amontele Vaii Cosaului, apoi a Raului Mare, pana la troita de la Gura Raielor, unde asfaltul continua inca o vreme spre Manastirea Rosia, iar spre dreapta, in amontele vaii Sava, debuteaza cei vreo 8-9 km de drum forestier excelent reabilitat si care trece prin zona Jereapan-Napoleon suind spre poalele nordice ale Prislopului din culmea principala a Muntilor Lapusului.
Troita si vechiul loc de stana
Atentie la trecerea prin zona inalta de NE a Cavnicului, inainte de devierea la dreapta spre Pasul Rotunda si Baiut, acolo unde soarele nu apuca sa topeasca peste zi bruma noptii, iar carosabilul devine periculos de alunecos (deocamdata soseaua nu a fost preparata antiderapant, deoarece sezonul de schi nu a inceput) !
Am benefciat de o alta zi superba de toamna tarzie, in care oblicele rosiatice ale soarelui mangaiau pe rand versantii Pietrei Rosii, Pietrelor Soimului, Piatra Malnasului, Gutaiul, Magura Budestiului… De la Gura Raielor in sus (indicator rutier Jereapan) lasand spre stanga rotunjita chelie alpina a varfului Sava (903 m alt) am urmat aproximativ trei km in amonte valea Sava pana la confluenta indica la dreapta drum Totos ( de asemenea excelent reabilitat dar nu stiu pana unde).
Pana acolo am remarcat o troita, un vechi loc de stana cu un saivan traditional, scund, si o casoaie din barne, ambele cu sarpante dranitate si amplasate pe malul drept geografic al vaii, dar si alte vechi constructii pitoresti din barne in versantul geografic stang al acesteia.
Bizarerii de gheata
La ora 8.30, ne-am luat rucsacii si betele de trekking pornind inspre apropiatul Jereapan, admirand in albia vaii o multime de bizarerii fanteziste create de Mama Natura din gheata.
Dupa circa 1,5 km, am ajuns in zona Jereapan presemnalata de terasarile ce tradeaza fostele amplasamente administrative si ale unei popicarii, putin mai sus o troita datata 1869, sindriluita.
Ne aflam intr-un fost perimetru minier exploatat pana in 1956. Pe o veche harta a zonei, de prin 1750, erau figurate galerii miniere abandonate, altele active, in zona fiind sapat un put oblic, pe filon, afund de circa 86 m.
Fostele galerii miniere
La poalele unei uriase halde de steril din malul drept al vaii Sava am remarcat zidul si cateva foste amenajari tehnologice ale fostei flotatii in care se prelucra minereul pe la 1920.
O platforma chizos-mocirloasa era deasupra haldei, la SE. Acolo se poate descoperi si vasarasul cu ape chizoase ale unei prabusite galerii confluand intr-un mic paraias cu ape curate. Pe malul stang al Savei , prin molidis se poate vedea bolta din piatra a unei pivnite, mai jos, spre valea Sava mal geografic stang, e fostul depozit de expozivi si intr-o alta locatie vestigiile din beton ale fostei minihidrocentrale cu lacasul turbinei ce furnizase energia electrica exploatatiei Jereapan.
Vizitand foste guri de galerii miniere, una prabusita, cu apele scurse spre valea Sava, am mers pana la confluenta vaii Napoleon (E) –valea Sava (S-loc de popas cu masa si banci) unde am dat de o alta halda de steril dispusa pe doua niveluri si intrarea intr-o galerie miniera obturata cu o ragalie de molid si in care se pot vedea vestigii ale carsturilor (armaturi din lemn) specific miniere.
Urme ale fostei biserici si vechiului cimitir minieresc
Daca in tura din septembrie 2007 am traversat valea Sava suind pe un fost drum de TAF catre SV, in scurta vreme am dat in molidisul din stanga de terasa fostei biserici ce-a deservit comunitatea miniera si, alaturi, crucea de stejar, deasupra acestora (S-SV) trei inguste terase ale vechiului cimitir minieresc.
Am mers apoi pe un drum de TAF intersectand o succesiune de canale rectilinii (spre SE ) dand de iazul tehnologic partial colmatat , totul situat in mijlocul unui molidis relativ tanar, coborand oblic spre SV pentru a traversa valea Prindelui in treimea sa superioara, nu peste mult aflandu-ne in flancul sudic al Magurii Sarampaului si la drumul pastoral ce suie spre culmea din stanga (V) aflata la circa 100 m, marcata cu triunghi rosu ( acesta leaga marcajul turistic banda rosie din creasta principala a Muntilor Lapusului, in saua Prisaca-Neteda, cu Piatra Totosului , respectiv deplasat mers pe drumul auto-forestier profesionist reabilitat, orientandu-ne treptat spre E-SE.
La locul unde ar fi existat Grota Jidovilor
Privind in urma, vedeam chelia varfului Sava, dincolo de ea zona de sub Gruiul Lupului si Corha, in departare Ocna Sugatag. Drumul spre final ocoleste in coborare usoara o magura (impadurita cu faget si cu molidis spre SV), dupa care acompaniaza inspre amonte modestul fir al vaii Prislop.
Carosabilul forestier continua dupa aceea cu un drum de TAF cu maluri afundate, lasand intr-o poiana din stanga o casoaie de lemn de varat ( posibil excelent refugiu turistic in caz de nevoie).
La intoarcere abia aveam sa aflu, de la un inginer minier care cunostea foarte bine zona Jereapan, ca pe-acolo ar exista Grota Jidovilor in care, in timpul razboiului, a fost ascunsa de niste omenosi budesteni o familie de evrei care au scapat astfel de la cumplita deportare.
In scurta vreme, aveam sa suim pe meandrele fostului drum de caruta (mai recent si de TAF) care trecand culmea pe la traditionala locatie de stana botezata inspirat Poposeala, coboara la S spre la fel de stravechiul minier Baiut.
Pajistea, in buna parte nepasunata (odinioara pe acolo parcelele riguros delimitate cu mejde din glii si pietre erau cosite, claile de fan fiind coborate-n Budesti iarna, cu sania) abunda de izvoare ivite din grohote, fiind pudrata cu putin ramasa nea dupa primele ninsori ale lui octombrie.
Molizi razleti si frumosi fagi decorau intinsa pasune, din ce in ce mai putin valorificata pastoral. Cam de pe-aici incep sa se remarce spre NV Gutaiul Mic si varful Gutai.
Panorame de pe culmea Muntilor Lapusului
In 2,45 ore aveam sa ajungem pe culmea principala a Muntilor Lapusului, la vreo 200 m V de varful Prislop (1332 m alt), acoperit cu pajiste alpina, cu stana marcata cu cruce de fier Poposeala in dreapta.
Panorama vasta ne oferea vederii apropiatul varf Varatec ( marcat de relee), la dreapta sa, in plan indepartat, o mare parte din creasta principala a Muntilor Rodnei incepand cu Pietrosul, Buhaiescu Mare si Mic, Rebra….pana la ascutita piramida a varfului Inau. Mai la dreapta, apropiat si chelios, varful Secu apoi ,impadurit-intunecatele varful Hudin si Minghet.
Am luat-o pe asa-zisul marcaj turistic banda rosie, extrem de rar, destul de distrus de intemperii, deplasandu-ne spre V pe poteca larga. O culme secundara ducea la S spre impresionanta Piatra Prislopului (1315 m alt) in timp ce doua sageti albe, vagi si plasate pe niste fagi maturi, indicau pe culmea marcata silvic cu H rosu, la dreapta.
Multa vreme banda rosie turistica nu mai aparea, poteca neumblata trecand prin lastaris, avand spre nord o liziera cu molidis tanar. Practic poteca excelenta de odinioara, azi disparanda, prost marcata turistic, ocolea pe la S, pe curba de nivel, apropiatul varf Neteda.
Cocoasele Netedei, Prisaca si Piatra Totosului
Am urmat insa riguros culmea principala si H-ul silvic, depasind doua cocoase estice ale Netedei, poposind pe varful acesteia marcat de doua mari cruci de fier doborate de furtuni (mirare ca romii nu s-au gandit inca sa le debiteze si valorifice ca fier vechi, avand cateva sute de kg de cornier si tabla aluminizata).
De pe valea Neteda sau Plesca (alt.1322 m, chelios) panorama circulara ofera la N ,relativ aproape, Piatra Totosului, in continuare, din ce in ce mai departe, Brebul si Ocna Sugatag, Giulestiul, Sighetul, Zakarpatya Ucrainei, Muntele lui Serban-Pop Ivan-Paltinu-Farcau-Mihailec-Pietrosul Bardau (cu putina zapada) apoi spre E Toroiaga si Tiganu, la SE Muntii Rodnei (pudrati cu nea), aproape varful Sermetes si Varatec, Secu, Minghet, Hudin, Tiblesul (fara nea spre N) , o sumedenie de culmi succesive sudice, la SV culoarul vaii Strambului si Satra lui Pintea apoi varful Rotunda, Hija, Mogosa, Gutai, Ignis, Culmea Pietrei-Piatra Iepei inchizand orizonul NV. In mare departare puteam vedea de aceasta data chiar si culmile M-tilor Apuseni.
Au trecut trei ore jumatate de la debutul turei si briza amiezei racorita de primara cornisa ce decoreaza abruptul nordic al varfului Neteda ne-a pus pe drum, coborand repejor spre larga sa Prisaca, trecand pe langa cateva clai de fan uitate de ani de zile pe-acolo, partial cautate si consumate de tot mai rarele cervide (suind spre Poposeala dinspre obarsia vaii Prislop am remarcat rare urme de cervide, urs , lup si vulpe, mai apoi, in preajma Pietrei Totosului, aveam sa dau peste o recenta vizuina de viezure/bursuc, de vazut insa… doar cateva gaite, corbi, fase si un uliu).
Am ocolit prin NV imensa zona umeda a Prisacii si imediat dupa aceea, prin V, marea turbarie circulara si cu zona centrala ridicata tipic, cautand sa prindem poteca nordica marcata cu triunghi rosu turistic ce avea sa ne conduca spre Piatra Totosului pe la V de Magura Hentii si varful Sarampaului dar…marcajul era la fel de neserios, inconsecvent, nonstandard realizat, aparand foarte rar ca si triunghi rosu dublat de altul alb la exterior, adesea existand doar triunghiul rosu marcat pe cate un pietroi ori pe vreun fag, lipsind triunghiul alb, periferic.
Din fericire, cunosteam foarte bine, si am parcurs de cateva ori, zona. Am urmat sleaul de caruta spre N-NE (orice deviere la stanga duce repede in valea Pietrelor si mai departe spre Groapa lui Cotoz…) depasind vechi casoaie pastorale aflate intr-o avansata stare de degradare (ce excelente refugii turistice ar putea deveni printr-o sumara reamenajare !), iesind in larga inseuare, dupa care culmea acoperita de pajiste oferea vederii molidisul dens ce parea a constrange si propulsa spre cer fostul geizer al Pietrei Totosului, la stanga Gutaiul dominand magistral.
Un scurt popas aveam sa-l facem la poalele nude ale unui faget, asezati pe frunzisul gros, ruginiu-roscat cu bruma abia topita.
S-au scurs deja vreo cinci ore de la inceputul excursiei cand ne-am suit pe Piatra Totosului pentru ca beneficiind de dupa-miaza insorita si excelenta vizibilitate sa aveam posibilitatea de circulara panoramare ( de la E spre N) de la Jereapan spre varful Prislop, varful Neteda, Prisaca, Magura Mare si Mica, in continuare spre Trei Apostoli, varful Gutai si Cresta Cocosului, in continuare varful Plesca , Culmea Pietrei, valea Marei, Valea Cosaului, apropiatele Gruiul Lupului, Corha, Chicera…
Coborand de pe „spinarea” Pietrei Totosului…
Am coborat, din nou luand aminte in flancul sudic al stancariei pitoresti la silicatii ruginiu-intunecati depusi milenar dupa izbucnirea aburilor iviti din strafundurile pamantului si strabatuti de o multitudine de canale sinuoase descriind nebanuitele traiecte ale unor incremenite etern fumarole.
Normal ar fi trebuit sa ne intoarcem vreo 300-400 metri ( spre S ) pana in saua varfului Sarampaului pentru a prinde acolo poteca asa zisa marcata cu triunghi turistic rosu ce descindea in autoforestierul drum Totos.
Am optat, insa, pentru un vechi drum de caruta ce depasea pe la E-NE Piatra Totosului, coborand in continuare de-a lungul unei lungi spinari catre centrul Budestiului (zona stiuta de mine dupa un parcurs realizat cu M.Ghetie anterior).
Stiind din start unde ne-ar fi condus (in circa 3-4 km) acea poteca urmand spinarea nordica, imediat dupa ce am depasit Piatra Totosului, am luat-o pe niste vechi si abia deslusibile poteci pastorale, in jos si la dreapta, coborand prin poienile mici strajuite de minunati molizi (taiati pe sest, cioatele fiind acoperite cu movile de cetina), dand peste rare, dar inca trainice si utilizabile, casoaie de varat ori locatii de mici stane, dupa 6,5 ore de la debutul turei incheindu-ne circuitul parcurgand in aval ultimii vreo 200 m ale vaii Prindelui, dand peste autopicnicari iesiti la un gratar clasic sau cu cleni prinsi la undita in raul Tisa, langa Sighet.
Alti picnicari veniti pe valea Sava cu mese, scaune si bine dotati cu de-ale gurii plus indispernsabila udeala, erau ceva mai la vale, aproape de Gura Raielor.
La ora 15,30 ne-am imbarcat luand-o spre Baia Mare (aproximativ 55 km) via Budesti-Cavnic, lasand pe altadata micul ocol pe la Logolda, cam a cincea statie de ceanuratie din lume, prima cunoscuta parca in Africa de Sud, orbiti mai apoi de soarele ce scalda minunat vechiul Fisculas, cu greu strecurandu-ne la intrarea in Baia Sprie printre numerosii locuitori din zona iesiti cu mic si mare, ducand flori, jerbe, lumanari, candele, la traditionala Luminatie.
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
