Apele involburate au inceput sa duca la vale o multime de copaci rupti. Taranii nu au stat cu mainile in san si, inarmati cu cangi, s-au apucat sa prinda bucatile de busteni si crengi purtate de ape.
”Pescarii” de ocazie spun ca o asemenea ocazie nu poate fi ratata si ca, daca ar fi sa plateasca pentru lemne si transport, ar trebui sa scoata din buzunar cateva sute de lei. Virgil Ciascai, un satean din Remetea Chiarului, povesteste ca ocupatia nu este noua. ”Nevoile ne obliga. Nu ne ajung banii pentru mancare, unde mai pui ca lemnele sunt scumpe. Caldura trebuie, asa ca ne facem provizii din rau.”
Dupa inundatiile repetate care s-au abatut in ultimii ani asupra judetului, taranii chiar si-au perfectionat tehnica de ”pescuit”. Mai greu le este sa scoata din ape bustenii mari, pentru ca resturile de copaci se opresc in lastarisul de pe maluri si trebuie doar cules.
Grija oamenilor este sa nu rateze ”exemplarele” frumoase. Necazul e mare cand vreun bustean enorm este scapat in aval, iar vorbele de ocara curg din gura ca apa uitata deschisa la robinet. Vasile Apostol, din Remecioara, a iesit la pescuit cu toata familia, pentru ca raul a fost mare si nu ar fi facut fata de unul singur. ”Am iesit cu feciorul sa dam dupa cioate. Nu avem de dat bani pe ele, apoi cum sa le laam sa se duca degeaba la vale? Pacat ar fi sa se le pierdem!”
Barbatul explica ca practica pescuitul de lemne de prin 1963, asa ca a avut timp sa invete. Munca nu este deloc usoara, pentru ca presupune in egala masura forta, rapiditate si dexteritate. ”Dam cu carlige, cu horoange, cu ce putem. Le mai scapam, le mai prindem. Da, is pe gratis”, puncteaza un taran din Remecioara care spune ca viata e grea si te invata multe.
Sursa: Vasile Dale
– Servicii de creare site web
