Statele Unite merg mai departe şi impun noi sancţiuni Rusiei. Cu puțin timp în urmă, preşedintele Joe Biden a anunţat că suspendă importurile de petrol şi produse petroliere ruseşti ca răspuns la agresiunea Rusiei în Ucraina. Pentru ca efectele asupra economiei ruseşti să fie cât mai usturătoare, măsura trebuie impusă în coordonare cu aliaţii europeni. Dependentă nu doar de petrol dar şi de gazul rusesc, Europa este, însă, sceptică.
Multe ţări europene sunt dependente energetic de Moscova. Germania, Italia, Polonia şi Ungaria importă jumătate din necesarul de gaze din Rusia. Cel mai rău stau Bulgaria şi Finlanda, care consumă gaz rusesc în proporţie de 90%, respectiv 99%. Aşa că Uniunea Europeană nu vede cu ochi buni decizia preşedintelui american.
Mark Rutte, premierul olandez: ”Trebuie să ne asigurăm că nu generează riscuri de negestionat pentru aprovizionarea cu energie în țările europene”.
Cea mai reticentă este Germania. Miniştrii germani ai finanţelor şi externelor au anunţat cât se poate de clar că ţara lor va continua să importe gaze, petrol şi cărbune din Rusia. Surse de la Bruxelles susţin chiar că preşedinţia franceză a UE ar putea cere Statelor Unite să renunţe la embargo. Dintre marile puteri vest-europene, doar Marea Britanie se declară de partea americanilor.
Boris Johnson, premierul britanic: ”Şi alte ţări pot proceda la fel, în funcţie de cantităţile de care depind”.
Însă Marea Britanie importă mai puţin de 3 la sută din Rusia, iar Statele Unite 8 la sută.
Preţul carburanţilor a explodat şi peste Ocean
American: ”Acum, după cum puteţi vedea, 6 dolari şi 31 de cenţi pentru un galon. Înainte era 2.00, 2.50, poate chiar şi 3. Cheltuiam 38 de dolari ca să-mi fac plinul. Acum, vedeţi, este între 70 şi 90 de dolari”.
Petrolul s-a scumpit cu 35% de la începutul invaziei în Ucraina. Indicele Brent a atins nivelul record de 130 de dolari pentru prima dată din 2008.