Creierul uman a devenit, pe parcursul evolutiei, tot mai mare, pentru ca omul a fost constrans sa coopereze cu semenii sai si a invatat astfel sa munceasca in echipa, potrivit unui studiu publicat miercuri. Comparat cu cel al predecesorilor sai hominizi, creierul lui Homo sapiens are alura unui urias. In ciuda cunostintelor lor numeroase si a circumvolutiunilor supradimensionate, oamenii de stiinta nu au reusit niciodata cu adevarat sa explice motivul pentru care creierul uman a evoluat in acest fel.
Potrivit cercetatorilor irlandezi si scotieni, raspunsul ar putea fi unul destul de simplu: pentru a supravietui, omul a avut nevoie sa coopereze si a trebuit deci sa se inzestreze cu un creier suficient de mare pentru a se descurca cu succes in aceste relatii sociale complexe.
Pentru acest studiu, publicat in revista britanica Proceedings of the Royal Society B, savantii au realizat un model informatic care reproduce creierul uman, a carui retea de neuroni era capabila sa evolueze pentru a reactiona fata de o serie de provocari de natura sociala.
Acest creier virtual a fost supus apoi in fata a doua scenarii. In primul test, doi infractori sunt arestati de politie si fiecare poate decide sa il denunte sau nu pe celalalt. In al doilea test, cei doi indivizi sunt „prizonieri” in automobilul lor ramas blocat in zapada si trebuie sa evalueze situatia pentru a afla daca trebuie sa isi uneasca fortele pentru a reusi sa iasa sau daca trebuie sa se multumeasca sa il lase pe celalalt sa actioneze.
In ambele cazuri, s-ar presupune ca unul dintre cei doi indivizi ar putea obtine mai multe avantaje ramanand egoist. Totusi, cu cat creierul sau evolua mai mult, cu atat individul era mai inclinat spre cooperare, au descoperit cercetatorii.
„Cooperam adeseori in cadrul unor grupuri mari de indivizi care nu se cunosc intre ei, iar acest fapt necesita capacitati cognitive pentru a afla cine ce trebuie sa faca si pentru a-ti potrivi comportamentul in consecinta”, a explicat unul dintre autorii studiului, Luke McNally de la Trinity College din Dublin.
Cooperarea nu este total dezinteresata. Ea reprezinta adeseori rodul unui calcul destinat evaluarii sanselor de obtinere a unor rezultate pozitive.
Munca in echipa si capacitatea cerebrala se stimuleaza una pe cealalta. „Trecerea la societati mai cooperante, mai complexe, poate stimula evolutia catre un creier mai mare. Si, odata cu aparitia unor niveluri de inteligenta mai ridicate, se constata ca nivelul de cooperare merge si mai departe”, a afirmat acelasi om de stiinta.
Exista totusi anumite limite fizice ale cooperarii, spune Robin Dunbar, antropolog specialist in evolutia umana la Universitatea Oxford. „Marimea actuala a creierului nostru limiteaza marimea comunitatii cu care putem sa reactionam, aceea fata de care avem sentimentul de apartenenta”, a explicat Robin Dunbar.
Dupa parerea sa, reteaua sociala personala a unui individ se limiteaza la circa 150 de persoane, in medie. Trecerea la cifra 500 ar obliga oamenii sa-si dubleze marimea creierului.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
