Elevii, parintii si profesorii recunosc deopotriva ca mita in sistemul medical este cel mai relevant caz de coruptie pe care l-au trait personal, aceasta surclasand urmatoarele doua categorii invocate, respectiv mita in sistemul educational si cea la politisti, potrivit unui studiu Avangarde.
Cercetarea sociologica, considerata de initiatori parte a strategiei nationale anticoruptie, are ca obiect diagnoza fenomenului de coruptie in educatie, instruirea a peste 1.400 de persoane implicate in managementul institutiilor din cadrul structurilor subordonate Ministerului Educatiei Nationale si din administratia publica locala cu atributii in educatie, realizarea unui portal de sesizare online a faptelor de coruptie, realizarea de ghiduri de bune practici in prevenirea coruptiei si realizarea unei strategii anticoruptie in educatie.
Potrivit studiului, la intrebarea „Care sunt principalele trei lucruri care va vin in minte cand va ganditi la coruptie?”, pe primul loc se situeaza categoria definita ca „mita, spaga, cadouri, atentii”, la care 19% dintre raspunsurile parintilor si profesorilor si 17% dintre cele ale elevilor indica faptul ca acestia au recurs la astfel de acte pentru a obtine ceva.
Pe locul al doilea se situeaza categoria „politica, politicieni, parlament, guvern”, care atinge un maxim in cazul profesorilor (15%), acestia fiind urmati de elevi (11% dintre ei au invocat aceasta categorie) si de parinti, cu 10%.
La intrebarea legata de cele mai relevante cazuri de coruptie traite personal de catre respondenti, cele mai multe raspunsuri au indicat mita in sistemul medical, mentionata ca prima optiune atat de elevi (12%), cat si de parinti (25%) si profesori (22%).
Urmatoarele doua categorii mentionate se afla la mare distanta de prima. Astfel, 4% dintre elevi, 3% dintre profesori si doar 1% dintre parinti au dat, ca prim raspuns, mita in sistemul educational, ponderile fiind, de asemenea, foarte mici si in cazul categoriei mita la politisti.
In ceea ce priveste raspandirea coruptiei in mediul educational, 8% dintre parinti sustin ca exista coruptie in foarte mare masura, urmati de elevi (5%) si de profesori (4%).
Respondentii au spus, de asemenea, ca nu ar depune reclamatii daca li s-ar cere spaga, pentru ca oricum nu ar fi nimeni pedepsit.
Studiul a urmarit si raspunsurile privind frecventa cheltuielilor aditionale in scoli, din banii parintilor. Astfel, legat de plati suplimentare pentru reparatii, 34% elevi sustin ca acestea sunt efectuate semestrial, pe cand profesorii sustin in cea mai mare masura ca aceste plati nu sunt facute niciodata.
Platile suplimentare pentru fondul clasei sunt recunoscute in cea mai mare masura de catre elevi (42%), urmati de parinti (36%) si profesori (28%).
In ceea ce priveste raspunsul la intrebarea daca refuzul de a face „plati suplimentare” are un impact negativ asupra notelor elevului, 51% dintre profesori au raspuns „niciodata”, 34% dintre elevi au spus ca doar cateodata, in timp ce 16% dintre parinti sustin ca in majoritatea cazurilor, si tot parintii, in proportie de 5%, sustin ca intotdeauna.
Cercetarea sociologica a fost realizata la comanda Universitatii „Titu Maiorescu” in cadrul proiectului „Prevenirea coruptiei in educatie prin informare, formare si responsabilizare”, al carui beneficiar este Ministerul Educatiei Nationale.
Datele au fost culese in perioada 23 iulie – 20august, folosind un esantion de 1.560 de persoane(550 de elevi; 500 de parinti; 510 specialisti in domeniul educatiei din invatamantul preuniversitar-profesori, directori, inspectori ISJ si personal al consiliilor de administratie din unitati de invatamant). Esantionul este reprezentativ pentru populatia studiata, cu o eroare maxima tolerata de +/-2,48%, pentru un interval de incredere de 95%.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
