Someșul, excepția de la regula secetei. Studiile arată că resursa de apă din bazin ar putea crește până în 2050

În timp ce schimbările climatice reduc tot mai mult resursele de apă din majoritatea regiunilor României, bazinul hidrografic al Someșului apare ca o excepție. Potrivit Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice, aprobată de Guvern, și studiilor realizate de specialiști ai Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și ai Administrației Naționale de Meteorologie, resursa de apă din bazinul Someșului ar putea crește în următoarele decenii.

Estimările pentru perioada 2021–2050 indică o creștere medie de aproximativ 6% a resursei de apă, comparativ cu intervalul de referință 1971–2000. În cazul Someșului Mic, unele subbazine ar putea înregistra majorări cuprinse între 10 și 23%, ceea ce face din această zonă una dintre cele mai favorizate din punct de vedere hidrologic.

Specialiștii explică această evoluție prin creșterea cantităților de precipitații prognozate pentru nord-vestul țării și pentru zonele montane care alimentează Someșul, inclusiv Munții Rodnei, Gutâi, Țibleș, Călimani și Apuseni. La nivelul bazinului Someșului este estimată o creștere medie anuală a precipitațiilor de aproximativ 5,5%, în timp ce, la nivel național, scenariile climatice indică o scădere medie de peste 3%.

Totuși, experții avertizează că aceste prognoze nu înseamnă dispariția secetei. Chiar la începutul lunii august 2026, debitele râurilor din bazinul Someșului se situau sub 30% din mediile lunare, semn că perioadele fără precipitații pot afecta semnificativ cursurile de apă.

În același timp, creșterea cantităților de precipitații poate aduce și efecte negative. Strategia Guvernului arată că intensificarea ploilor torențiale și extinderea suprafețelor urbanizate sporesc riscul producerii inundațiilor, atât pe cursurile de apă, cât și în localități.

Astfel, deși bazinul Someșului este considerat una dintre puținele zone din România unde resursa de apă ar putea crește în următoarele decenii, gestionarea eficientă a acesteia și măsurile de prevenire a fenomenelor extreme vor rămâne esențiale.