Pe 21 decembrie este cea mai ”scurtă” zi din an și cea mai ”lungă” noapte. Solstițiul de iarnă 2022 marchează începutul iernii astronomice, dar și al celor mai reci trei luni din an. Solstiţiul de iarnă are loc la ora 23 şi 38 minute,
Solstiţiul de iarnă din emisfera nordică, la 21 decembrie, marchează începutul iernii astronomice, iar în această zi, cea mai „scurtă” din an, sunt cele mai puţine ore de lumină, respectiv cele mai multe ore de întuneric.
.La data solstiţiului de iarnă, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute. Potrivit site-ului astro-urseanu.ro, axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre.
Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.La momentul solstițiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.
La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el “urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.
Solstiţiul de iarnă este însoţit de o serie de credinţe populare şi de superstiţii, care transformă cea mai lungă noapte din an, într-una plină de magie.
În general, în tradiţia populară solstiţiul este perceput ca o luptă între bine şi rău, între lumină şi întuneric. Nu este bine să fii singur în cea mai lungă noapte din an, ci să cauţi compania celor dragi. Se spune că dacă solstiţiul te găseşte singur în casă, atunci vei fi singur până la următorul solstiţiu.Nu e bine nici să ieși singur pe stradă, mai ales noaptea, pentru că riști să te întâlnești cu spiritele rele. În unele zone ale țării există obiceiul de a urca un deal și de a aprinde buturugi. Tradiţia arderii unei buturugi sau a unui brad în cea mai lungă noapte din an nu este singurul obicei al românilor. Pentru a sărbători solstiţiul de iarnă, românii organizează defilări de măşti în cadrul cărora se deghizează în animale (precum ursul, capra, cerbul, calul, care au o însemnătate simbolică în folclorul tradiţional) şi dansează.
Totodată, românii obișnuiesc să dea de pomană oamenilor nevoiași. Se pregătesc bucate alese, de post, care se oferă pentru sufletele celor adormiți. Tot în tradiția populară se crede că, în nopţile în care se produce solstiţiu ar înflori feriga. Conform tradiţiei, cel care veghează şi surprinde acel moment va avea noroc în casă şi în dragoste.
– Servicii de creare site web
