Ciprul va prelua incepand de la 1 iulie presedintia semestriala a Uniunii Europene (UE), desi mica insula mediteraneeana, divizata intr-o parte greaca si una turca, se afla in plina criza economica, relateaza AFP.
„Ceea ce este important pentru Cipru nu este atat sa arate ca poate sa organizeze un asemenea eveniment, ci sa dovedeasca faptul ca poate face acest lucru la fel de bine ca orice alt stat membru al Uniunii”, declarã pentru AFP purtatorul de cuvant al presedintiei cipriote Costas Yennaris.
Membra UE din mai 2004 si a zonei euro din ianuarie 2008, aceasta tara, care are aproximativ 800.000 de locuitori, este statul membru situat in cel mai estic punct al Uniunii, iar tarmurile sale se afla la aproximativ 100 de kilometri de Siria si Liban.
Aceasta insula, cu o suprafata de aproximativ 9.000 de kilometri patrati, este divizata de la invadarea unei treimi din teritoriul sau, cea nordica, de catre armata turca in 1974, ca raspuns la o lovitura de stat a nationalistilor greci, care vreau sa o alipeasca Atenei.
Dupa aproape 40 de ani, o „linie verde” de demarcatie, asigurata de ONU, desparte in continuare comunitatile turca si greaca.
Numai Turcia recunoaste Republica Turca a Ciprului de Nord (RTCN), proclamata in partea ocupata. Ciprul, locuit de cipriotii-greci, este singura entitate recunoscuta la nivel international.
Negocierile in vederea unei reunificari a insulei se afla intr-un punct mort, chiar daca una dintre conditiile impuse inaintea aderarii la UE era ca insula sa fie reunificata.
Ankara a anuntat deja ca refuza orice contact cu presedintia UE atat timp cat va fi exercitata de Cipru, evocand chiar un „plan B” dupa 1 iulie, in fata blocarii negocierilor.
„Exista un pericol ca problema impartirii Ciprului sau aplicarea unui plan B turc sa destabilizeze presedintia (UE), insa Ciprul vrea sa arate ca este un membru eficient al Uniunii”, subliniaza Hubert Faustmann, un profesor de istorie si stiinte politice de la Universitatea Nicosia.
Presedintele comunist Demetris Christofias anunta ca nu intentioneaza sa utilizeze presedintia UE pentru a pune pe masa problema impartirii insulei sau sa o utilizeze ca arma impotriva Turciei.
„Cipriotii-greci vor sa isi schimbe imaginea si sa se dovedeasca buni europeni. Ei vor sa joace un rol de arbitru impartial, iar ca tara mica nu au prea multe interese proprii de aparat in marile dezbateri europene”, declara Hubert Faustmann.
Insa criza financiara greaca are loc in cel mai nefavorabil moment pentru Nicosia, foarte legata de Atena. Autoritatile cipriote tocmai au solicitat Bruxelles-ului un ajutor financiar pentru bancile lor, devenind a cincea tara care face acest lucru.
Mai multe banci detin volume mari de obligatiuni suverane grecesti, care au fost considerabil devalorizate. Pe de alta parte, problemele din Cipru, care se afla in recesiune, nu usureaza deloc situatia.
Retrogradata la rangul de plasament speculativ de catre principalele trei agentii de rating, nota Ciprului nu ii mai permite sa isi mai finanteze datoria prin imprumuturi de pe pietele financiare internationale.
In 2012, Guvernul lui Christofias, ales in 2008 si care nu va candida pentru un nou mandat in alegerile din 2013, a obtinut un imprumut de la Rusia, in valoare de 2,5 miliarde de euro, iar presa evoca un al doilea imprumut, pentru 2013.
Pretul de platit pentru ajutorul de la Bruxelles va fi, fara indoiala, austeritatea, pentru un Guvern foarte apropiat de sindicate si functionari si care cauta sa pastreze o fiscalitate foarte favorabila intreprinzatorilor (10%), permitandu-i sa gazduiasca numeroase filiale ale unor firme straine.
Intre sarcinile presedintiei Ciprului se afla organizarea negocierilor cu privire la bugetul UE pentru viitorii sapte ani.
„Sarcina cea mai importanta pentru Cipru este bugetul, iar daca se va ajunge la un acord, acesta va fi un succes important”, a subliniat Faustmann.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
