Guvernul vrea sa limiteze, prin ordonanta de urgenta, durata arestului la domiciliu la 30 de zile in faza de urmarire penala si la cel mult 60 de zile in procedura de camera preliminara si in cursul judecatii, au declarat surse oficiale.
Modificarea a fost pregatita sub forma unui proiect de ordonanta de urgenta care modifica Legea 135/2010 privind Codul de procedura penala, in consultare cu Consiliul Superior al Magistraturii.
„Este prevazuta o perioada de 30 de zile, dar trebuie facuta distinctia intre luarea masurii, care se dispune pentru 30 de zile, si mentinerea masurii in faza de judecata, care se verifica in termen de maximum 60 de zile”, au aratat sursele.
Articolul 222 din Codul de procedura penala care reglementeaza arestul la domiciliu in procedura de camera preliminara si in cursul judecatii in prima instanta a fost declarat neconstitutional de Curtea Constitutionala, in 7 mai, pentru ca nu prevede durata pentru care aceasta masura poate fi dispusa.
Plenul Senatului a votat luni proiectul care prevede modificarile in cazul acestui articol, stabilind ca in procedura de camera preliminara si in cursul judecatii, masura arestului la domiciliu sa poate fi dispusa pe o perioada de cel mult 30 de zile, iar durata maxima a arestului la domiciliu, in cursul urmaririi penale, sa fie de 180 de zile.
De asemenea, proiectul mai prevede ca in tot cursul judecatii, instanta, din oficiu, prin incheiere, verifica periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile, daca subzista temeiurile care au determinat mentinerea masurii arestarii preventive si a arestului la domiciliu dispuse fata de inculpat sau daca au aparut temeiuri noi, care sa justifice mentinerea acestor masuri.
In Senat au fost 118 voturi „pentru”, doua voturi „impotriva” si o abtinere.
Vacanta parlamentara va incepe miercuri.
Curtea Constitutionala a decis, in 7 mai, ca dispozitiile articolului 222 din Codul de procedura penala incalca legea fundamentala, intrucat nu este precizata durata maxima a arestului la domiciliu in procedura de camera preliminara si in cursul judecatii in prima instanta.
Curtea Constitutionala a aratat, in motivarea deciziei, ca arestul la domiciliu reprezinta o masura intruziva ce poate afecta drepturi si libertati fundamentale, respectiv libera circulatie, viata intima, familiala si privata, dreptul la invatatura si munca si protectia sociala a muncii.
„Ingerinta analizata nu este insa proportionala cu cauza care a determinat-o, asa incat Curtea retine ca dispunerea masurii arestului la domiciliu, in procedura de camera preliminara si a judecatii in prima instanta, fara a se reglementa cu privire la termenele pentru care poate fi dispusa si durata maxima a acesteia, nu asigura un just echilibru intre interesul public si cel individual, intrucat aceasta masura poate fi dispusa pentru o perioada nelimitata de timp”, conform motivarii CC.
Potrivit textului de lege analizat de judecatorii constitutionali, „(1) In cursul urmaririi penale, arestul la domiciliu poate fi luat pe o durata de cel mult 30 de zile”, „(2) Arestul la domiciliu poate fi prelungit, in cursul urmaririi penale, numai in caz de necesitate, daca se mentin temeiurile care au determinat luarea masurii sau au aparut temeiuri noi, fiecare prelungire neputand sa depaseasca 30 de zile”.
Acelasi articol stipuleaza ca „(3) In cazul prevazut la alin. (2), prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusa de catre judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul unde s-a constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala”.
Niciunul dintre alineatele acestui articol nu stabileste insa perioada maxima de impunere a arestului la domiciliu in procedura de camera preliminara si in cursul judecatii in prima instanta.
Arestul la domiciliu poate fi de maxim 30 de zile in cursul judecatii si de maxim 180 de zile in cursul urmaririi penale, a decis luni Senatul, care a solutionat astfel problema neconstitutionalitatii articolului din Codul de procedura penala privind aceasta masura.
Conform Codului de procedura penala, masurile preventive sunt retinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cautiune, arestul la domiciliu si arestarea preventiva.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
