In fiecare an, in ziua de 29 iunie sunt praznuiti Sfintii Apostoli Petru si Pavel. Aceasta data aminteste de ziua in care ambii Sfinti Apostoli au avut un sfarsit martiric. Apostolul Petru a fost rastignit cu capul in jos la Roma, iar Sfantului Apostol Pavel i s-a taiat capul. Sfantul Petru era originar din localitatea Betsaida din Galileea, fiind fiul lui Iona si frate mai mare al lui Andrei, cel dintai chemat de Domnul la lucrarea apostoliei, si se numea Simon, pana cand Mantuitorul i-a schimbat acest nume in Chefa sau Petru. Sfantul Petru a devenit un adept zelos al acesteia si este primul care l-a numit pe Iisus „Hristosul Fiul lui Dumnezeu Celui Viu”.
Din Ierusalim, dupa intemeierea Bisericii Crestine, in ziua Cincizecimii, Sfantul Petru a mers sa vesteasca Evanghelia Imparatiei in Antiohia, Pont, Galitia, Capadochia, Bitinia si la Roma, unde a suferit si moarte de martir, la 29 iunie, in anul 67. Potrivit unei vechi traditii, Sfantul Petru a cerut sa fie rastignit cu capul in jos, dorind sa arate deosebirea dintre chinurile sale si cele ale Mantuitorului.
Sfantul Apostol Pavel, supranumit „apostolul neamurilor”, pentru ca a predicat Evanghelia mai ales paganilor, s-a nascut intr-o familie de iudei bogati in Tarsul Ciliciei. La inceput, Saul, cum fusese numit la nastere, a fost un adept infocat al legii mozaice si un dusman de moarte al crestinilor.
Sfantul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Stefan. Pe calea Damascului i se arata Hristos intr-o lumina orbitoare si il mustra: „Saule, Saule de ce ma prigonesti?”. Se converteste si primeste botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfantul Apostol Pavel a pornit in trei mari calatorii misionare si a scris 14 epistole care se gasesc in Sfanta Scriptura. A fost decapitat din porunca imparatului Nero, in anul 67.
Sfantul Teofan Zavoratul remarca faptul ca “la Sfintii Apostoli totul este datator de invatatura: pilda vietii lor, ostenelile in propovaduirea Evangheliei si mai ales scrierile lor de Dumnezeu insuflate, cu care si suntem imbiati in fiecare an prin cele ce se citesc in biserica. «Petru» inseamna «piatra», si arata taria, statornicia si neclintirea. «Pavel» inseamna «mic», si arata parerea de sine lipsita de ingamfare, defaimarea de sine si smerenia.
„Impreuna, Petru si Pavel ne invata ca trebuie sa fim tari in credinta si in vietuirea crestina, dar totodata smeriti si defaimatori de sine, si ne arata ca nu trebuie sa fim tari fara sa fim smeriti, ci, dimpotriva, cu cat este cineva mai smerit, cu atat este mai tare si mai neclintit in credinta si in vietuirea crestina………Astfel, smerenia este cea mai trainica temelie a vietii si a virtutii crestine”, a mai aratat Sfantul Teofan Zavoratul.
Sursa: Camelia Tocaci
– Servicii de creare site web
