Miercuri, 24 iunie,sunt marcate Sânzienele, una dintre cele mai vechi și misterioase sărbători din calendarul popular românesc.
Cunoscută și sub numele de Drăgaica în sudul țării, această zi are o dublă semnificație: este asociată atât cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, cât și cu tradiții precreștine legate de solstițiul de vară. Sânzienele sunt considerate momentul în care cerurile se deschid, iar fetele nemăritate își pot visa ursitul.
În calendarul ortodox, ziua de pomenire a unui sfânt coincide de regulă cu data morții acestuia, considerată „ziua de naștere” pentru viața veșnică. Există însă două excepții: Fecioara Maria și Ioan Botezătorul, cărora li se celebrează atât nașterea, cât și zămislirea. Pentru Maica Domnului, aceste date sunt 8 septembrie (nașterea) și 9 decembrie (zămislirea), iar pentru Ioan Botezătorul, 24 iunie (nașterea) și 23 septembrie (zămislirea), potrivit creștinortodox.ro.
Stabilirea datei de 24 iunie pentru nașterea Sfântului Ioan Botezătorul are temei biblic, fiind menționată în Evanghelia după Luca, care precizează că nașterea sa a avut loc cu șase luni înainte de cea a lui Iisus Hristos. Documentar, această sărbătoare este atestată în secolele IV-V, odată cu fixarea datei Crăciunului la 25 decembrie.
Rădăcini precreștine și suprapunerea cu solstițiul de vară
Istoricii religiilor au remarcat că alegerea datei de 24 iunie nu este întâmplătoare, ci se suprapune peste sărbători păgâne legate de solstițiul de vară, care avea loc în jurul datei de 22-23 iunie. Această suprapunere a permis creștinismului să integreze și să transforme simbolic reperele temporale deja înrădăcinate în viața comunităților rurale. Astfel, 24 iunie a devenit atât o sărbătoare liturgică importantă, cât și un reper în calendarul popular, cu o bogată încărcătură simbolică.
În tradiția populară, Sânzienele sau Drăgaicele sunt ființe mitice care apar doar noaptea. Spre deosebire de alte personaje din folclor, precum ielele sau rusaliile, Sânzienele sunt aducătoare de liniște, echilibru, dragoste și bucurie. Noaptea de 23 spre 24 iunie este considerată propice fertilității și a fost descrisă de Mircea Eliade drept noaptea „dragostei nebune” și a „regăsirii ursiților”. Folcloristul Marcel Lutic precizează că termenul „sânziene” are trei sensuri: zâne binevoitoare, floarea galbenă cu puteri magice și însăși sărbătoarea de pe 24 iunie, cunoscută în sud ca Drăgaica.
Conform credinței populare, în această noapte cerurile se deschid pentru câteva clipe, iar Sânzienele dansează pe câmpuri, aducând rod femeilor, spor animalelor și recoltei, dar și puteri tămăduitoare florilor. Sărbătoarea mai este numită și „Amuțitul cucului”, pentru că pasărea încetează să cânte în această perioadă, iar dacă se oprește înainte de Sânziene, vara va fi secetoasă.
Deși sunt considerate zâne bune, Sânzienele pot deveni forțe care pedepsesc pe cei ce nu respectă tradiția, lovind cu „lanțul Sânzienelor”, aducând furtuni sau grindină. Respectul față de această zi este esențial pentru a primi binecuvântările lor: sănătate, rod bogat, copii sănătoși și noroc în dragoste.
Floarea de sânziană, galbenă și parfumată, este ingredientul principal al obiceiurilor de protecție și aflare a viitorului. Cel mai cunoscut ritual este cel al visării ursitului: fetele nemăritate culeg sânziene înainte de răsărit, împletesc coronițe și le așază la porți, pe morminte, pe icoane sau le aruncă pe acoperișul casei. Dacă o coroniță rămâne agățată, fata va avea viață lungă; dacă alunecă, e semn rău. Un alt obicei este să pună sânziene sub pernă, sperând să-și viseze ursitul. În unele zone, coronițele lăsate afară peste noapte trebuie să fie acoperite de rouă dimineața, semn că fata se va mărita în acel an. Florile nu trebuie culese înainte de această dată, pentru a avea puterea magică a nopții solstițiului.
Un alt ritual implică o oglindă și apă proaspătă de fântână, așezate sub un păr înainte de răsărit. Se spune că fata va vedea chipul ursitului reflectat în apă. În unele sate, se organizează procesiuni cu tinere îmbrăcate în alb, cu flori de sânziene în păr, conduse de o Drăgaică aleasă pentru puritatea ei, care dansează prin sat pentru a aduce belșug și fertilitate.
Ziua de 24 iunie este considerată sacră, iar munca este interzisă. În anumite regiuni, se aprind focuri pe dealuri sau se ocolesc gospodăriile cu torțe aprinse. Flăcăii aruncă coronițe de sânziene la casele fetelor de măritat. Aceste tradiții sunt păstrate cu sfințenie în satele din Bucovina, Maramureș, Oltenia și Muntenia.
– Servicii de creare site web
