Giorgios Papandreou, fiu si nepot de premier, este pe punctul de a parasi Guvernul grec, doborat de o lupta titanica impotriva datoriei, a pietelor si a opinie publice, dupa ce a comis o eroare politica majora la sfarsit de drum, relateaza AFP. Premierul grec, in varsta de 59 de ani, care a comparat economia greaca cu un vapor pe cale sa se scufunde atunci cand a cerut ajutorul partenerilor sai europeni in aprilie 2010, o lasa intr-o stare similara Titanicului dupa coliziunea cu aisbergul, potrivit mai multor comentatori si analisti.
Totusi, acest social-democrat reformist convins, nascut si crescut in Statele Unite, cu o anumita viziune europeana si greu de suspectat de coruptie, spre deosebire de o parte a clasei politice elene, a debutat impecabil la preluarea puterii, in octombrie 2009: nu i-a fost teama sa critice deficitele si datoriile acumulate din neglijenta predecesorilor sai.
Fost ministru de Externe, Papandreou a promis, de asemenea, o „aducere la ordine” a statului grec, afectat de clientelism si coruptie.
Din mai 2010 si de la primul ajutor financiar platit de UE si FMI Greciei, el s-a batut pentru a reusi imposibilul: sa multumeasca pe de o parte creditorii tarii care cer din ce in ce mai multa austeritate, iar pe de alta parte electoratul grec reticent la aceste masuri. Premierul se confrunta rapid cu o contestare sociala generalizata.
Fronda s-a extins in propiul partid, Pasok, dar fiind un politician abil, el a reusit sa isi mentina majoritatea in Parlament. Socialistii au platit chiar luxul de a castiga alegerile locale, ceea ce s-a intamplat rar intr-o tara cu imprumut de la FMI.
Inca de la inceputul crizei, Papandreou a facut apel la reteaua Internationalei Socialiste, in special la Dominique Strauss-Kahn, care in perioada respectiva era directorul Fondului Monetar International.
Acesta din urma a avut un rol determinant pentru ca UE sa fie solidara financiar cu Grecia pentru a salva zona euro.
Dar planul pus in aplicare in mai 2010 nu a fost suficient, masurile de austeritate amplificand recesiunea tarii.
Adversarii sai politici si nationalistii greci mandri ii reproseaza, de asemenea, ca a acceptat o tutela totala a europenilor asupra Greciei, constransa sa isi vanda bijuteriile de familie si pierzand orice autonomie financiara.
Dupa adoptarea laborioasa a celui de-al doilea plan european, in noaptea de 26 spre 27 octombrie, Papandreou a comis o eroare fatala propunand un referendum in privinta acestui plan, o idee mai veche a lui.
Acest anunt a declansat o panica generala pe piete si nemultumirea profunda a partenerilor sai, incertitudinea legata de un referendum fiind incompatibila cu plata unor noi transe de ajutor financiar vitale pentru tara.
Dupa ce a folosit o parte din capitalul sau politic de mostenitor al unei mari dinastii sociale grecesti pentru a lupta impotriva datoriei lasate de generatiile tatalui si bunicului sau, el a pierdut ceea ce i-a mai ramas din credibilitate in aceasta ultima pirueta, vazandu-se constrans sa negocieze un Guvern de alianta cu redutabilul sau inamic, liderul dreptei Antonis Samaras, obtinand totusi un vot de incredere in Parlament.
Nascut la 16 iunie 1952 la Saint-Paul (Minnesota), Giorgios Papandreou, cel mai mare dintre frati intr-o familie cu patru copii, si-a inceput cariera politica ocupand posturi secundare in guvernele tatalui sau (1981-1989, 1993-1996).
Sociolog de profesie, marcat de experienta social-democratiei scandinave, el a intors spatele in anii ’90 vechii garzi populiste a Pasok pentru a adera la tabara modernista a lui Costas Simitis, premier din 1996 pana in 2004 si arhitect al intrarii Greciei in zona euro.
La Ministerul Afacerilor Externe, Giorgios Papandreou a fost in 1999 artizanul detensionarii relatiilor cu Turcia si vecinii balcanici.
El a vegheat si asupra mentinerii bunelor relatii transatlantice, in pofida sentimentului antiamerican al grecilor, care au primit in mai multe randuri, in timpul crizei, sustinerea presedintelui american Barack Obama.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
