 |
 |
Vezi VIDEO
Trustul de presa Emaramures a initiat in aceasta vara o campanie care isi propune sa promoveze locurile, oamenii si povestile cu care Maramuresul se poate mandri. Indemnul nostru este: „(re)Descopera Maramuresul”! In tinutul de poveste al Maramuresului, orice turist are ocazia sa descopere locuri de un farmec aparte, in care portul popular, traditiile si mostenirea stramoseasca se pastreaza cu sfintenie. Intr-o perioada in care modernismul rapeste tot mai mult din farmecul zonelor traditionale, noi te invitam sa redescoperi o alta lume, un alt mod de a trai si de a fi. Astazi va invitam sa redescoperiti unul din mestesugurile populare care avea candva mare trecere, dar care acum pare condamnat la disparitie: confectionatul opincilor. Petru Opris e ultimul opincar de pe Valea Cosaului, iar regretul sau e ca lumea nu-si mai iubeste portul popular si nici nu-l mai imbraca.
Pe Valea Cosaului, in comuna maramureseana Budesti, traditiile populare par sa se fi imprimat pentru vesnicie in firea oamenilor. In timp ce in alte zone mestesugurile populare s-au pierdut in negura timpului, aici inca mai exista localnici care se declara indragostiti de acest mod de a trai. Sunt oameni pentru care nu banii sunt cei mai importanti, ci faptul ca inca mai pot pune in practica mestesugul invatat de la parinti.
Petru Opris face de mai bine de 50 de ani opinci. Spune cu durere in suflet ca e ultimul opincar din aceasta zona. Toti ceilalti mesteri populari care se ocupau cu aceasta indeletnicire au murit. Badea Petru recunoaste ca nu face opinci pentru bani, ci pentru ca pur si simplu ii e drag.
„Mestesugul o ramas de la tata si nu l-am schimbat. Lucru de 55 de ani in meseria asta si daca-mi place, lucru in continuare. Is singurul mester din zona Cosau, Mara. Nu mai e nimeni, toti o murit, o fost multi aici care o facut opinci aici in Sarbi. N-o ramas nimeni la meseria asta”, a marturisit Petru Opris. 
Mesterul popular isi aminteste ca in trecut vindea sute de perechi intr-o singura zi. Acum, abia daca vinde o pereche la cateva luni. Anul trecut a reusit sa vanda doar sapte perechi. E singurul regret pe care badea Petru il are in acest moment. Faptul ca nici macar localnicii din satul sau nu mai poarta opinci. S-au obisnuit sa-si cumpere incaltaminte moderna care n-are insa nimic de-a face cu felul mandru al maramureseanului de odinioara, care purta cu atata semetie si demnitate portul popular.
„Nu mai ii cum o fost oarecand, cand vindeam 300 de perechi intr-o joi, ca n-o fost incaltai ca acuma. Atunci o fost opinca la baza, acum nu-i nimica. Acum iei de la rondiuri incaltai cu 5 lei, sau 10 lei, nu mai e baza opinca, asta s-o dus pe pluta. Cu opinci toata lumea imbla. De la tanar pana la batran. Cu obiele de piele si opinci. Asa o fost mai demult, dar acum s-o domnit lumea. Tot imbla cu adidasi torson si cu incaltai cu calcaie inalte si asa mai departe. Nu mai e ce-a fost”, spune cu regret Petru Opris.
Pentru ca opincile confectionate cu atata daruire nu se mai vand, mesterul a avut ideea sa realizeze suveniruri pentru turisti. Asa ca acum confectioneaza si opinci in miniatura. E doar 5 lei o pereche, dar chiar si asa, acestea nu prea sunt cautate. Asa ca mesterul se multumeste cu gandul ca acestea starnesc macar admiratia celor care trec prin fata portii sale si zaresc opincutele expuse la vanzare.
„Am mai luat alte idei, ca taica-mi-o n-o facut opinci de astea mici pentru turisti. Acum mi-o venit idei sa fac si de astea. Mai merg cum merg, dar slab. O pereche de opinci am la 5 lei. Lucri o ora pentru 5 lei, nu-i rentabil. Dar nu ma las de meserie, ca mi-i drag. Daca am lucrat 50 de ani, tot o iubesc in continuare”, a mai spus mesterul popular.
Barbatul spera ca la randul sau sa lase macar un ucenic in acest mestesug. De aceea il invata pe un nepot de 9 ani sa confectioneze opinci. Mesterul spune ca indeletnicirea sa nu e foarte grea, insa necesita mare atentie. Totusi, la cum evolueaza lucrurile in societatea de astazi, Petru Opris recunoaste ca nu e foarte optimist ca mestesugul sau va fi dus mai departe. Tinerii din ziua de azi sunt „domnosi si nu le place munca”, mai precizeaza localnicul din Budesti.
„Si cand mor eu cine mai face?”, e intrebarea plina de regret cu care il lasam in urma pe mesterul Petru Opris.
Sursa: Camelia Tocaci
– Servicii de creare site web
