Datele recensământului de anul trecut schimbă configuraţia Parlamentului. Cei 18 deputaţi care reprezintă minorităţile naţionale, altele decât cea maghiară, au în spate tot mai puţini aleși.
Comunităţile istorice de bulgari, lipoveni, albanezi, greci, ceangăi sau evrei sunt tot mai restranse, deşi fiecare dintre acestea are din 1992 încoace câte un reprezentant in Parlament. „Nu au ştiut să îşi declare etnia”, susţine liderul grupului minorităţilor naţionale.
Recensământul de anul trecut a scos la iveală situaţia minorităţilor naţionale care trăiesc pe teritoriul României. Vorbim despre 18 etnii ai căror membri s-au împuţinat constant din 1990 încoace, cu doar două excepţii – romii şi italienii.
Fiecare dintre aceste minorităţi are în Parlamment câte un reprezentant. Spre deosebire de senatorii şi deputaţii de naţionalitate română, cei aparţinând minorităţilor naţionale sunt aleşi la nivel naţional de comunităţi mult mai restrânse. De exemplu, liderul de grup, Varujan Pambuccian, a fost desemnat de Uniunea Armenilor care ar avea acum, potrivit recensământului, 1.213 cetăţeni. Varujan Pambuccian spune că numărul celor pe care îi reprezintă e mult mai mare, doar că oamneii nu au ştiut să se înregistreze.
Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor naţionale alta decât cea maghiară: E ciudat ce s-a întâmplat. Cred că foarte mulţi s-au descurcat destul de greu cu sistemul acesta.
– Servicii de creare site web
