Noul prim-ministru conservator grec Antonis Samaras, seful unui guvern de coalitie dreapta-stanga, a obtinut fara obstacole in noaptea de duminica spre luni votul de incredere al parlamentului pentru politica sa de relansare economica si privatizari, informeaza AP si AFP.
Mai mult de jumatate din cei 300 de membri ai parlamentului au votat in favoarea declaratiei de politica generala a lui Samaras, cu accent pe privatizare si relansarea economiei, un vot ce a intervenit cu doar cateva ore inainte de reuniunea ministrilor de finante din zona euro la Bruxelles, unde Grecia ramane inca pe agenda.
Toti cei 179 de deputati ai celor trei partide care sustin guvernul – conservator Noua Democratie /ND/, socialist PASOK si stanga democrata moderata Dimar – au votat pentru, noteaza AP.
Cele 121 de voturi impotriva guvernului au fost exprimate de parlamentarii coalitiei stangii radicale SYRIZA, Grecii Independenti /dreapta nationalista/, extrema-dreapta Zori de Aur /Hryssi Avghi/ si partidul comunist KKE.
Castigator al alegerilor legislative din 17 iunie dar fara majoritate, Samaras, presedintele partidului de dreapta Noua Democratie, a format un guvern de coalitie cu socialistii PASOK si micul partid al stangii democrate Dimar, putand conta astfel pe un total de 179 de locuri in parlament.
„Noi trebuie sa ne mentinem in zona euro, potrivit verdictului poporului grec”, a declarat primul ministru la inchiderea dezbaterilor in parlament asupra politicii sale generale incepute vineri.
Samaras s-a angajat sa continue reformele mentionate in al doilea plan de ajutorare a tarii, dictate de creditorii UE si FMI si votate in februarie de parlament, dar ramase in urma in aplicare dupa o paranteza de trei luni de campanie electorala.
El mizeaza mai ales pe relansarea vastului program de privatizare pentru a umple vistieria goala a statului si a promis sa relaxeze austeritatea impusa de creditorii UE si FMI, dar care a aruncat tara intr-o grava recesiune, mentioneaza AFP.
Guvernul intentioneaza sa ceara creditorilor un termen suplimentar pentru ca „ajustarea bugetara sa nu intervina in cei doi ani prevazuti”, ci dupa scadenta de la sfarsitul anului 2014 convenita in planul UE-FMI.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
