Reprezentantii BOR au precizat ca Teoctist nu a lasat testament. De asemenea, au mai spus ca patriarhul va fi inhumat in sicriu, nu in giulgiu – cum au circulat anumite informatii.
Trupul Patriarhului Teoctist a fost depus, luni seara, in jurul orei 22.00, in Catedrala Patriarhala din Bucuresti, unde a inceput o slujba care va dura neintrerupt pana la inmormantarea acestuia. La aceasta a luat parte si presedintele Traian Basescu, insa nu si credinciosii, carora nu li s-a permis accesul in biserica decat dupa plecarea acestuia.
In comunicatul de presa al Patriarhiei Romane, prin care s-a anuntat trecerea la cele vesnice, s-a spus ca Teoctist ”a pastorit Biserica impreuna cu ceilalti inalti ierarhi, in vremuri de prigoana a credintei crestine, a stiut, prin Harul Sfantului Duh, sa conduca corabia Bisericii in misiunea incredintata ei de Mantuitorul Iisus Hristos.”
Decesul a survenit in urma unui stop cardiac
Patriarhul Teoctist a cerut sa fie operat pentru ca nu a mai putut suporta durerile pricinuite de adenomul de prostata de care suferea. El s-a intalnit, la sfarsitul saptamanii trecute, cu profesorul Ionel Sinescu, seful Clinicii de Chirugie si Transplant Renal Fundeni, caruia i-a spus ca doreste sa fie supus unei interventii chirurgicale. Decizia a fost luata dupa ce a fost consultat inclusiv un medic din Germania.
Duminica seara, in mare secret, patriarhul a fost internat, iar luni dimineata a fost operat. Interventia a decurs cu bine, iar semnele indicau faptul ca momentul critic a fost depsait cu bine de conducatorul BOR.
Problemele au aparut la orele prazului, cand organismul patriarhului a inceput sa cedeze, iar acesta a inceput sa vomeze sange. In ciuda manevrelor de resuscitare nu s-a reusit mentinerea acestuia in viata, medicii fiind nevoiti sa declare decesul la cateva ore.
Decesul a fost consemnat de medicii prof. dr. Ionel Sinescu, seful Centrului de Chirurgie Urologica, prof. dr. Dan Tulbure, seful Centrului Anestezie Terapie Intensiva si dr. Constantin Popa, managerul Institutului Clinic Fundeni, informeaza Rompres.
Acestia au aratat ca in perioada postoperatorie, pe fondul unor suferinte cronice, au aparut complicatii cardiace care au culminat cu un stop cardiac, pacientul neraspunzand manevrelor de resuscitare, dupa cum au precizat medicii. Decesul a intervenit la aproximativ doua ore de la interventia chirurgicala.
Succesorul trebuie ales in maximum trei luni
Potrivit regulilor, in maximum trei luni trebuie ales un nou patriarh in fruntea Bisericii Ortodoxe. Noul conducator urmeaza sa fie desemnat de membrii Sfantului Sinod, de cei ai Adunarii Nationale Bisericesti, precum si de cei ai Adunarii Eparhiale a Arhiepiscopei Bucurestiului.
Purtatorul de cuvant al Episcopiei Maramuresului si Satmarului, Stefan Cristian, a declarat ca este o mare pierdere pentru ortodoxie.
Arhiereul vicar Iustin Sigheteanul a declarat ca este prematur sa se vorbeasca despre succesorul acestuia, dar a precizat ca oricare dintre mitropoliti are sansa sa devina conducator al Bisericii Ortodoxe Romane.
Pana la modificarea statutului Bisericii, aveau intaietate conducatorii din zona Moldovei, acum insa oricare dintre cei sase poate sa ajunga in fruntea ortodocsilor romani.
Mitropolitii din randul carora se va alege viitorul patriarh al BOR
– Mitropolia Munteniei si Dobrogei – loc vacant in urma mortii patriarhului Teoctist – Mitropolia Moldovei si Bucovinei – Inalt Prea Sfintitul Dr. Daniel
– Mitropolia Ardealului – Inalt Prea Sfintitul Dr. Laurentiu
– Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului – Inalt Prea Sfintitul Bartolomeu
– Mitropolia Olteniei – Inalt Prea Sfintitul Dr. Teofan
– Mitropolia Banatului – Inalt Prea Sfintitul Dr. Nicolae
Biografie – Patriarhul Teoctist – arhiepiscop al Bucurestilor, mitropolit al Munteniei si Dobrogei, loctiitor al Scaunului Cezareii Capadociei si patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane (BOR)
1915, 7 februarie – Este nascut in satul Tocileni, judetul Botosani, din parintii Dumitru si Marghioala Arapasu, ca al zecelea din cei unsprezece copii ai acestora. A primit la botez numele de Toader.
1921-1927 – A urmat scoala primara din satul natal.
1928 – A intrat, ca frate, la Schitul Sihastria Voronei, judetul Botosani, apartinand de Manastirea Vorona din acelasi judet.
1931, 14 septembrie – Este primit in randul fratilor – elevi la Seminarul monahal din Manastirea Neamt.
1932-1940 – Urmeaza cursurile Seminarului Teologic special pentru monahi din Manastirea Cernica, de langa Bucuresti (director fiind Chesarie Paunescu, viitorul episcop al Dunarii de Jos), obtinand Diploma de seminar.
1935, 6 august – A depus voturile monahale la Manastirea Bistrita-Neamt, primind numele de Teoctist.
1937, 4 ianuarie – Mitropolitul Pimen al Moldovei aproba hirotonia monahului Teoctist in treapta de ierodiacon. A fost hirotonit de arhiereul Ilarion Bacaoanul, in biserica Precista din Roman, pe seama Manastirii Bistrita.
1940-1944 – A urmat cursurile Facultatii de Teologie a Universitatii din Bucuresti. In aceasta perioada a fost randuit, de patriarhul Nicodim, in diferite ascultari la birourile Arhiepiscopiei Bucurestilor, si apoi in postul de diacon la Catedrala Sfintei Patriarhii.
1945 – A fost proclamat licentiat in Teologie, primind calificativul Magna cum laude pentru lucrarea sustinuta in cadrul Catedrei de Liturgica, sub conducerea Pr. Prof. Dr. Petre Vintilescu.
1945, 1 martie – La cererea sa, a fost transferat in postul de preot la Catedrala mitropolitana din Iasi, de catre mitropolitul Irineu Mihalcescu.
1945, 25 martie – A fost hirotonit ieromonah de Prea Sfintitul Valeriu Botosaneanul (Moglan), arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei.
1946-1950 – La Iasi, a indeplinit, pe rand, functiile de mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane, exarh al manastirilor, iar din anul 1948, a ocupat postul de vicar administrativ al Mitropoliei, fiind ridicat la rangul de arhimandrit (1946).
1946-1947 – A urmat cursurile Facultatii de Litere si Filozofie la Universitatea din Iasi.
1950, 28 februarie – A fost ales de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, la propunerea patriarhului Justinian, episcop-vicar al Patriarhiei, cu titlul de Botosaneanul.
1950, 5 martie – A fost hirotonit in treapta arhieriei, in Catedrala Sfantul Spiridon-Nou din Bucuresti, de catre patriarhul Justinian, mitropolitul Firmilian al Olteniei si episcopul Chesarie al Dunarii de Jos.
1950-1954 – A functionat ca Rector al Institutului Teologic de Grad Universitar din Bucuresti, avand in acelasi timp si atributiile de Secretar al Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane si de Vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor.
1962, 28 iulie – A fost ales de catre Colegiul Electoral Bisericesc in postul de Episcop al Aradului, a avut sub jurisdictie Vicariatul de la Gyula si doua protopopiate din Banatul Sarbesc.
1963, aprilie – Congresul Episcopiei Ortodoxe Romane din America l-a ales in postul de Episcop de Detroit, S.U.A., iar Sfantul Sinod a aprobat alegerea si i-a acordat rangul de Arhiepiscop. Din cauza neacordarii vizei, n-a putut lua in primire conducerea efectiva a Episcopiei Ortodoxe Romane din Statele Unite ale Americii si Canada.
1969-1970 – A suplinit Episcopia Oradiei.
1973, 28 ianuarie – A fost ales, de catre Colegiul Electoral Bisericesc, Arhiepiscop al Craiovei si Mitropolit al Olteniei si instalat de patriarhul Justinian, duminica, 25 februarie 1973.
1977, 25 septembrie – A fost ales de Colegiul Electoral Bisericesc in postul de Arhiepiscop al Iasilor si Mitropolit al Moldovei si Sucevei. A fost instalat duminica, 12 octombrie 1977.
1980 iulie – 1882 ianuarie – A suplinit postul de Arhiepiscop al Sibiului si Mitropolit al Transilvaniei.
1986, 31 iulie – 9 ianuarie – A suplinit postul de Arhiepiscop al Bucurestilor, Mitropolit al Munteniei si Dobrogei si Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane.
1986, 9 noiembrie – Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales in demnitatea de Patriarh. A fost instalat in Catedrala Sfintei Patriarhii de catre mitropolitii tarii, in prezenta patriarhilor Ierusalimului si Bulgariei, a reprezentantilor tuturor Bisericilor Ortodoxe, ai Bisericii Romano-Catolice, ai Bisericilor Protestante si a reprezentantilor forurilor de Stat, la 16 noiembrie 1986.
1991, 11 iulie – Premiul Timotei Cipariu al Academiei Romane pentru stradania de reeditare a Bibliei de la Bucuresti (1688).
1995 – Doctor Honoris Causa al Universitatii din Oradea (4 iunie) si al Universitatii din Bucuresti (26 octombrie).
1999, decembrie – Membru de onoare al Academiei Romane.
2000, 12 octombrie – Doctor Honoris Causa al Universitatii Dunarea de Jos.
2000, 7 noiembrie – Doctor Honoris Causa al Universitatii Catolice din Lublin, Polonia.
Sursa: Ioana Osan
– Servicii de creare site web
