Catolicii din lumea intreaga au celebrat in 12 aprilie sarbatorea Pastelui, Invierea lui Iisus, una dintre cele mai importante sarbatori crestine din calendarul liturgic. In duminica Pastelui, in fata a mii de credinciosi, Papa a celebrat mesa de inviere, in piata San Pietro. De la balconul basilicii, Suveranul Pontif a rostit, in zeci de limbi, traditionalul mesaj de Paste si binecuvantarea ”urbi et orbi”.
eMaramures.ro ureaza sarbatori fericite tuturor celor care sarbatoresc Pastele.
Saptamana Sfanta a inceput pentru catolici in 5 aprilie, odata cu Duminica Floriilor. ”Pentru noi crestinii”, a spus Papa Benedict al XVI-lea, ”aceasta este cea mai importanta saptamana a anului, oferindu-ni-se sarcina sa aprofundam evenimentele centrale ale Mantuirii, sa retraim misterul pascal, marele mister al credintei”. In toate lacasele de cult au loc ceremonii liturgice specifice acestei perioade. La Vatican acestea sunt prezidate de Papa Benedict al XVI-lea.
In Sambata Sfanta, Biserica nu a celebrat Sfanta Liturghie, sfanta Masa fiind despuiata pana dupa vestirea solemna a Invierii. In noaptea de Sambata spre Duminica (noaptea sfanta) s-a celebrat Vigilia Pascala, cand Biserica ”mediteaza asupra marilor promisiuni continute in Vechiul si Noul Testament, asupra eliberarii decisive de sclavia straveche a pacatului si a mortii”. Este tinuta astfel incat sa nu inceapa inainte de caderea noptii si sa se termine inainte de ivirea zorilor zilei de Pasti. Liturghia din aceasta noapte, chiar daca se celebreaza inainte de miezul noptii, apartine totusi Duminicii Invierii.
Liturghia zilei de Pasti se celebreaza Duminica cu mare solemnitate. In locul actului penitential, se face stropirea cu apa binecuvantata in noaptea precedenta pentru a aminti de botez. Lumanarea pascala este pusa langa amvon sau langa altar si ramane acolo tot timpul pascal, iar la celebrarile liturgice mai solemne ale acestui timp, adica la Liturghie, la Laude si la Vespere, va fi aprinsa, pana in duminica Rusaliilor.
Anul acesta diferenta dintre Pastele catolic si cel ortodox este de o saptamana. Asta pentru ca cele doua biserici calculeaza data invierii Mantuitorului Iisus dupa doua calendare diferite.
Incepand din anul 1582 biserica apuseana catolica a trecut la calendarul Gregorian, pe cand rasaritenii ortodocsi au ramas la calendarul Iulian. Calculele celor doua momente celeste sunt si ele diferite, apusenii bazati pe luna plina ecleziastica, pe cand rasaritenii observa luna plina astronomica, la fel cum privesc si data reala a echinoxului, in timp ce catolicii se bazeaza pe o data fixa calculata din vreme pentru echinox.
Luna plina ecleziastica, in acest context, este calculata din vreme conform unor tabele bisericesti, datele fiind prestabilite cu mult inainte. Ortodocsii, in schimb, urmeaza luna plina pascala, care este la o data calculata pe baza observatiilor astronomice.
O prima incercare de uniformizare a datei serbarii Pastelui in toata lumea crestina a avut loc in anul 325, la initiativa imparatului Constantin cel Mare. Atunci primul Sinod ecumenic desfasurat la Niceea a adoptat practica bazata pe calculul datei Pastelui care se reducea la urmatoarele norme: Pastele se va serba intotdeauna in prima duminica cu luna plina de dupa echinoctiul de primavara; cand prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara cade duminica, Pastele va fi serbat in duminica urmatoare.
De-a lungul timpului au existat si alte incercari de a ”sincroniza” Pastele. Una din cele mai semnificative a fost Consiliul Bisericilor de la Aleppo (Siria) din 1997, unde s-a convenit ca echinoxul sa fie recunoscut in functie de observatiile astronomice luand in consideratie meridianul de la Ierusalim, unde de fapt a avut loc Invierea. Dar pana acum nu s-a dat curs acestei intelegeri.
Diferenta dintre sarbatoarea Pastilor nu are, deci, o baza teologica serioasa, ci este mai mult un efect al diferitelor traditii urmate de cele doua ramuri ale crestinatatii.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
