Originea „horincii“ de Maramureş şi dramele pe care le-a produs alcoolul de 52 de grade

Pălinca de Maramureş, cunoscută şi sub denumirea de „horincă”, se obţine prin fierberea de două ori sau „întoarsă”, cum spun maramureşenii. Puţini sunt, însă, cei care ştiu că termenul de „horincă”, întâlnit doar în Maramureş, vine din ucraineană „horelka”, termen care înseamnă acelaşi lucru.

Obiceiul de a ”întoarce” horinca, sau a o ”fierbe de două ori”, specific doar în Ardeal, a fost adus în Maramureş de evrei, în secolele XVIII-XIX. Isoricul Ilie Ghereş spune că în acea vreme, alcoolul obţinut astfel, mult mai tare, a creat adevărate drame n vieţile maramureşenilor, şi nu numai. ”În Borşa, spre exemplu, Moisei sau Sighetu Marmaţiei, mai mult de jumătate din populaţie a fost constiută din evrei. Dar asta nu este specific doar în Maramureş, ci şi în nordul Bucovinei. ”Evreii vin masiv abia după perioada lui Maria Tereza şi Iosif al II-lea, din Galiţia şi aduc cu ei meşteşugul <întoarcerii horincii>, a pălincii. Horinca vine din limba ucraineană horelka, şi înseamnă chiar acelaşi lucru”, explică istoricul, şeful secţiei Muzeul Satului din cadrul Muzelui Judeţean de Etnografie şi Artă Populară.

Profesor dr. Ilie Gherheş

Acesta este şi motivul pentru care termenul de horincă este întâlnit doar în Maramureş, în timp ce în restul Ardealului se numeşte pălincă, termen ce provine din limba maghiară.

Averi pierdute pe horincă

Efectele pe care le-a avut acest procedeu de a obţine băutura, oricum s-ar numi ea, a fost unul dezastruos pentru localnici. Istoricul vorbeşte despre adevărate drame, averi pierdute, dar şi despre primele cazuri de alcoolism. ”Problema este că românii au dat în alcoolizare şi beau foarte de mult. Dar cine a băut – cine a avut ce bea. Cei care au avut pământ. Chiar aveau o idee prostă, păguboasă, spuneau că . Adică bărbaţii stăteau şi beau în cârciumi şi îşi trimiteau copiii la muncă şi slugile. După aceea, n-au mai avut slugi şi şi-au trimis numai copiii la muncă. Apoi au plecat copiii şi şi-au dat pământurile la evrei şi au rămas ei slugi cu timpul”, mai spune istoricul.

Primării, şcoli sau biserici, amanetate pe alcool

Drame de acest fel au fost cunoscute în istorie, însă acestea nu erau cele mai grave.În Bucovna, mai spune el, horinca a făcut victme şi mai mari. ”La sfârşitul secolului XIX, în Bucovina şi Maramureş, în zone unde era greco-catolicismul şi catolicismul în foare, s-a introdus obiceiul, practica de a la biserică, pentru că s-a ajuns ca preotul să-şi amaneteze la evrei bisericile şi casele de rugăciuni, învăţătorii – şcolile, primarii – primăriile. Atunci, vă daţi seama ce s-a întâmplat cu restul populaţiei”, ami spune Ilie Gherheş. Desigur, arată el, nu s-a întâmplat în fiecare localitate, iar cele mai gave au fost în Bucovina. ”Acolo se face horincă din absolut orice, inclsiuv din sfeclă”, mai jusifică el. ”În Maramureş n uau fost cazuri ciar atât de grave, dar au fost oameni care şi-au băut casa sau pământul. Au fost întâmplări dramatice”, continuă el.

Alcoolul, averea şi nepoţii

O istorioară amuzantă vorbeşte despre un maramureşean avut care şi-a păcălit familia, cu ajutorul alcoolului.”Era, din Petrova, un maramureşean foarte bogat, pe nume Nicorici, iar nepoţii lui se înghesuiau să-i ia averea cât încă era încă în viaţă. A rămas de pomină pentru că se ducea în Sighet şi îşi comada două şarete, cu una mergea el, iar cea dinainte îi ducea pălăria. Se plimba prin Sighet şi bea, iar astfel a reuşit să-şi bea toată averea. A murit sărac, într-o căsuţă foarte mică , într-un colţ de deal”, povesteşte istoricul.

În general, motive pentru a consuma alcool se găseau cu uşurinţă. ”Alţii beau de ciudă că n-aveau urmaşi. Nu era lucru mai mare ca ăsta. Plăteau ceteraşi şi ziua-n amaza mare, când era mai mul de lucru, ei stăteau şi beau, evident în , că , aşa cum li se spunea atunci, nu lucrau. De aici este o expresie foarte fumoasă. ”, explică el. Tot evreii sunt responsabili şi pentru covrigii cu care ne domolim, astăzi, foamea în pauzele de masă sau la birou.

Pălinca sau horinca este o băutură alcoolică tradiţională românească obţinută prin fermentarea alcoolică şi distilarea unui fruct sau a unui amestec de fructe, sau suc de fructe.

adevărul.ro