OBICEIURI – ”STRIGATU’ DIN COASTA” – Coconii valenarilor si-au petit viitoarele neveste cu poezioare hazlii, in ajun de Boboteaza (VIDEO)

Vezi VIDEO
”Strigatu’ din coasta”, un obicei din batrani, se pastreaza inca intr-un sat din Maramures. In Valeni, in ajun de Boboteaza, feciorii isi cauta neveste. Impartiti in doua cete, ei fac poezioare hazlii, ”cu dedicatie” pentru fetele nemaritate sau pentru cele pe care le indragesc, pe care apoi le ”striga peste sat”, spre deliciul comunitatii. Apoi pornesc la petit la toate fetele nemaritate din comunitate. Iar cand nu sunt primiti de parintii tinerelor, acestia din urma sunt ironizati. Mai mult, li se asaza la poarta metehaul, un simulacru de barbat din carpe si paie, cu organe genitale supadimensionate.

Feciorii holtei se strang, in noaptea dinaintea Bobotezei, in centrul satului si se impart in doua grupuri. Apoi hotararasc de unde vor face strigaturile. ”Da unde mergem in seara asta?” – intreaba unul din grupuri ”Apoi pe coasta o parte si ceilalti pe deal”, raspund ceilalti coconi.

Tinerii valenari se duc pe doua dealuri din jurul satului. De acolo, incalziti de foc, incep sa strige care sunt fetele din sat nemaritate. ”Mai, Braicule, mai, care fata nu se marita?” – se intreaba coconii unii pe altii.

”Acuma, feciorii vorbesc un pic asa mai…despre fete. S-au urcat in varful dealului o trupa si in varful coastei alta trupa. Si au inceput sa strige. Feciorii vorbesc mai mult despre fetele care nu sa marita din cauza ca fie is foarte gazde, fie is cu scoala si nu au baieti in sat pentru ele si atunci nu se marita pana nu gasesc feciorul potrivit. Si despre gagicile lor striga feciorii, despre fetele de care le place”, povesteste Petru Names, unul dintre baieti.

De pe cele doua dealuri, cetele de feciori insotite de ceterasi pornesc spre casele fetelor nemaritate.

”Coboram in sat si pornim cu petitu’. Luam din capatu’ de sus pana in capatu’ de jos toate fetele. Intram in casa, daca ne primeste, punem un mire – de obicei feciorul care umbla la fata respectiva. E un fel de nunta, cu nasi. Familia raspalteste feciorii cu un litru-doua de horinca si un kilogram de slanina. Dupa aceie plecam mai departe, pana gatam toate fetele din sat. Dupa aceie, se aduna fetele din sat si numara parii. Care par i se vine cu ochii inchisi, asa ii arata dragutu”’, mai spune Paul Nemes.

Holteii din Valeni s-au oprit prima oara la Marie din deal, care are fete de maritat. Numai ca parintii acestora nu-i primesc, pentru ca fetele lor nu se marita inca.

”Nu i-am primit ca ni-s prea tanere fetele. Pana la cele Caslegi. Mai trebe si zestre. Is cam tanaruca a noastre,” motiveaza mama fetelor.
 

Feciorii, nemultuimiti de raspuns, ii ironizeaza parinti si le aduc o papusa din carpe, cat un om, dar cu organe genitale exagerate, numita metehau, pe care o agata de poarta de la intrare, intreband: ”Asta-i mai buna decat noi?” Parintii fetelor raspund zambind: ”Nu nu este mai buna, este urata, dar fetele noastre nu-s de maritat”, iar feciorii, suparati, striga in timp ce ies din curte: ”Marita-te mandra atunci, cand a face dracu’ prunci!”.

Dupa aceea, pe ritmuri morosenesti cetele de feciori se indreapta spre alta gospodarie, in speranta ca vor avea mai mult noroc la fete nemaritate. La urmatoarea casa, coconii sunt intampinati de parintii tinerelor de maritat, care le deschid usa si ii primesc in casa.

”Mai, feciori, bine-ati zanit, Ca demult v-am agodit, Fete noi avem bugate, Si le maritam pa tate”, striga mama fetelor.

Intrati in casa, feciorii sunt omeniti cu mancare si bautura din belsug, iar dupa aceea se incinge o hora pana-n zori de zi.
Sursa: Vasile Dale